Zile de naştere

Ce monument e în poza de mai jos?

Ieri am prezentat Liceul Regele Ferdinand din municipiul Râmnicu Sărat - BUZĂU.

 

Liceul “Regele Ferdinand”, denumire veche Gimnaziul “Vasile Boerescu“, denumire actuală Colegiul național “Alexandru Vlahuță este o veche și prestigioasă instituție de învățământ liceal din municipiul Râmnicu Sărat, județul Buzău, fiind situat pe Strada Tudor Vladimirescu, nr. 13. La 15 septembrie 1889, se înfiinţează prima şcoală secundară de stat în oraşul Rîmnicu Sărat, cu denumirea de „Gimnaziul clasic de băieţi”, prin ordinul Ministerului Nr. 9798/1889. La această dată îşi are începutul actualul colegiu. Inaugurarea şcolii s-a făcut în ziua de 24 septembrie 1889, în prezenţa cetăţenilor şi a autorităţilor oraşului. Gimnaziul clasic a fost înfiinţat, în primul an şcolar, 1889-1890, cu o singură clasă şi doi profesori, şi funcţiona în localul fostei primării, aflate în piaţa oraşului. S-a mutat, apoi, în anul şcolar 1893-1894, în actualul local, care avea numai parter, şi a primit denumirea de „Gimnaziul Vasile Boerescu”, după numele celui care donase terenul pe care s-a construit acest local. În acel an, gimnaziul funcţiona cu toate clasele: I, a II-a, a III-a şi a IV-a, având 11 profesori, oferind şi o serie de 7 absolvenţi. În anul 1916, cursurile se înterup din cauza ocupaţiei germane. Localul este complet evacuat şi mobilierul distrus în întregime, arhiva şi materialul didactic fiind transportate la primărie. În anul şcolar 1918-1919, cursurile se reiau, iar în anul şcolar 1919-1920 gimnaziul „Vasile Boerescu” îşi schimbă denumirea în „Liceul Regele Ferdinand”. În anul şcolar 1920-1921, liceul funcţionează cu toate clasele I-VII bugetare şi se înfiinţează clasa a VIII-a extrabugetară. Etajul actualului local al liceului s-a construit între anii 1925 şi 1926. De asemenea, tot în aceşti ani, se construieşte şi o sală de gimnastică. Între cele doua războaie mondiale, liceul, prin strădania şi elanul unor dascăli şi directori valoroşi, ca Ilie Teodorescu, Petre Vioreanu, Ion Creţu, Stelian Cucu, Ion Nistorescu şi alţii, a reuşit să se impună ca o şcoală cu bune rezultate. După Reforma învăţământului din 1948, liceul îşi schimbă denumirea în „Liceul teoretic de băieţi” din 1948 până în 1949, „Liceul teoretic mixt”, din 1949 până în 1957, „Şcoala medie mixtă nr.1 Alexandru Vlahuţă”, din 1957 până în 1964 şi „Liceul Alexandru Vlahuţă” din 1964. Din anul 1977 pâna în 1990, liceul funcţionează cu două profile, şi anume profilul de matematică-fizică şi profilul de mecanică, pregătind elevii în meseriile de mecanici pentru maşini şi utilaje şi prelucrători prin aşchiere. După 1990, liceul revine la profilul teoretic. În anul 2000, prin ordin al Ministrului Educaţiei Naţionale, liceul devine „Colegiul Naţional Alexandru Vlahuţă”. Liceul a cunoscut o dezvoltare continuă, nu numai sub raportul bazei materiale, a efectivelor de elevi şi cadre didactice, dar şi sub cel al conţinuturilor instructiv-educative şi al formelor multiple de activitate. De la efective de 160 elevi, în timpul în care a funcţionat ca gimnaziu, se ajunsese, în 1921-1923, la 601 elevi. În anul şcolar 1989-1990, liceul avea 28 de clase la cursul de zi şi 8 clase la secţia serală, totalizând un număr de 1267 elevi. În anul şcolar 1989-1990, Liceul Alexandru Vlahuţă avea în încadrare 38 de profesori, 8 ingineri şi 12 maiştri instructori. Este ilustrativ faptul că 15 profesori aveau gradul I, 7 aveau gradul II, 15 aveau gradul definitiv şi un singur profesor era stagiar. Şi atunci erau organizate colective de catedră şi comisii metodice pentru desfăşurarea activităţii metodice şi ştiinţifice, colective şi comisii ce erau conduse de profesori cu experienţă pedagogică şi bine pregătite profesional. În acel an, 35 de elevi ai liceului erau premiaţi la fazele judeţene ale olimpiadelor şi concursurilor şcolare, iar 2 elevi erau premiaţi la fazele naţionale. În anul 1989, la sarbătorirea centenarului liceului, cu toată situaţia dificilă a ţării, autorităţile de atunci, împreună cu directorul liceului, s-au străduit să refacă baza materială, cea mai importantă realizare fiind reabilitarea structurii de rezistenţă a clădirii liceului. În acest an, unitatea şcolară dispunea de 4 cabinete pentru predarea şi învăţarea matematicii, 2 laboratoare de fizică şi 2 de chimie, un laborator de biologie, 3 cabinete de stiinţe sociale, un cabinet de geografie, 3 cabinete pentru limba şi literatura română, 2 pentru limbi moderne, 5 săli specializate pentru predarea disciplinelor tehnice şi tehnologice şi 5 ateliere şcolare, un complex sportiv în aer liber, o sală de sport, o bibliotecă cu 28000 de volume şi un amfiteatru. Colegiul Național ”Alexandru Vlahuță” Rm. Sărat reprezintă un punct de referință în învățământul preuniversitar râmnicean. Colegiul oferă fiecărui absolvent o educație completă și o pregătire științifică excelentă. În completarea educaţiei solide oferite în cursul programei obligatorii, colegiul oferă tuturor elevilor o vastă arie de activităţi extraşcolare. Acestea vin în întâmpinarea nevoii naturale a copiilor de a se dezvolta, simultan, atât pe plan intelectual, cât şi pe plan sportiv şi artistic, sau, pur şi simplu, de a aprofunda o anumită materie. Astfel, opţiunile elevilor au fost materializate într-o serie de activităţi extraşcolare: – tabere, vizite de studiu şi schimburi de experienţă cu unităţi şcolare din ţară şi străinătate; – ansambluri de dansuri populare, de dansuri moderne, formaţii de muzică, echipe de baschet, fotbal, trupă de teatru.

 

Vizualizări: 33

Răspunde la Aceasta

Răspunsuri la Aceste Discuţii

Judecătoria Dej (Cluj) - clădire dată în folosinţă în 1894

​Judecătoria Dej îşi desfăşoară activitatea în baza Legii 304/2005, privind organizarea judecătorească.

Judecătoria Dej are sediul în municipiul Dej (Cluj), P-ţa 16 Februarie, nr. 4 în clădirea Palatului de Justiţie Dej.

Dej. Palatul Justiţiei – iMAGO Romaniae

Activitatea economică, financiară şi administrativă a Judecătoria Dej este asigurată de departamentul economico-financiar şi administrativ din cadrul Tribunalului Cluj.

Istoricul instanţei din Dej a fost strâns legat de cel al instanţelor din Cluj.

La jumătatea sec. XIX pe locul Judecătoarei Dej se afla albia unui braţ al Someșului.

Ar putea fi o imagine cu în aer liber

Clădirea în care îşi are sediul Judecătoria Dej a fost dată în folosinţă în anul 1894 şi a fost contruită cu destinaţie de palat de justiţie.

Palatul de Justiţie a fost edificat în anul 1894, pe cheltuiala statului, pe locul unde odinioară curgea un braţ al Someşului. Acest edificiu este o clădire impunătoare cu 126 de încăperi cu subsol, parter, etaj şi curţi interioare.

Fișier:Palatul de Justitie din Dej.JPG - Wikipedia

Construcţia clădirii a început la 18 iunie 1893 şi s-a încheiat la 15 septembrie 1894. Ridicarea acestui edificiu a costat 259.257 florini.

În jurul tribunalului s-a construit pentru prima un trotoar asfaltat în Dej (asfaltul bituminos era o inveție nouă).

Dej, Romania | Promoturism

Primul preşedinte al Tribunalului a fost Torma Istvan, numit la 1 ianuarie 1872 şi a rămas în această funcţie până la 1 octombrie 1895, când s-a pensionat. Din octombrie 1895 a devenit preşedinte Keul Jozsef, transferat de la tribunalul din Făgăraş.

Din anul 1895 s-a înfiinţat şi notariat în cadrul tribunalului, iar primul notar a fost Tuzes Crăciun. În această clădire a funcţionat Tribunalul judeţean, Judecătoria de ocol, Parchetul şi Închisoarea cu atelierele sale.

Ar putea fi o imagine cu în aer liber şi monument

În perioada 1998-2004 palatul de justiţie a fost în reparaţii capitale.

Palatul de justitie

ora 11.05 - 2 raspunsuri

© 2021   Created by Lenuş Lungu.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor

-->