Ce monument e in poza de mai jos?

Ieri am prezentat Izvorul Ferdinand din stațiunea Băile Govora - VÂLCEA.

Izvorul ”Ferdinand„ se găseşte în parcul balnear, pe malul drept al pârâului Hinţa, în zona cea mai bogată în ape minerale sulfuroase din stațiunea Băile Govora, județul Vâlcea. Băile Govora este a doua staţiune din Europa unde coexistă 2 tipuri de ape  minerale: ape minerale iodate de zăcământ şi ape minerale sulfuroase de mică adâncime provenite prin mineralizare. Primele analize, sumare, ale apelor minerale le-a făcut medicul Nicolae Popescu-Zorileanu în perioada 1882-1889. În anul 1882, acestea au fost trimise chimistului Alfred Nicolaus Bernath de Lendway, care era şeful laboratorului de chimie al armatei. Câţiva ani mai târziu, în 1886, chimistul Alfonso O. Saligny, profesor de chimie industrială, la Şcoala de Poduri Şosele şi Mine, face un nou set de analize complete ale acestor ape, analize care au certificat calităţile terapeutice ale acestora. Proprietăţile terapeutice ale „Izvorului Ferdinand” au fost descrise în 1904, de medicul Nicolae Popescu-Zorileanu în lucrarea: „Govora, băi de iod şi pucioasă, sărate şi ferobromurate”. Prima amenajare a acestui izvor se poate vedea într-o carte poştală ilustrată, de la începutul secolului al XX-lea şi era constituită dintr-o cupolă hexagonală susţinută de 6 stâlpi de lemn, acoperită cu şindrilă. După anul 1911 ”Societatea Govora-Călimăneşti” ridică o nouă construcţie menită să adăpostească izvorul denumit acum „Ferdinand”. Construcţia se menţine şi astăzi sub formă de edicul pe 4 bipode care susţin un acoperiş octogonal din ţiglă în solzi sprijinit de căpriori şi console care se încheie la vârf cu un ornament asemănător celor de la „Pavilionul de Băi”. În 1922 „Societatea Govora -Călimăneşti” a ridicat un pavilion arcuit pentru adăpostirea pacienţilor care fac cură cu apa izvorului. Şarpanta acestuia având un foişor la mijloc, acoperită cu ţiglă este susţinută de stâlpi de lemn grupaţi câte doi şi sculptaţi în stil popular românesc. Pavilionul adăpostește un mic mobilier de grădină menit să asigure relaxarea şi odihna pacienţilor. În anul 1958 izvorul a fost redenumit „30 decembrie”. Iluminatul din zona izvoarelor, iniţial cu lămpi Kinsen, funcţionând cu petrol a fost înlocuit cu cel electric, cu lămpi susţinute de stâlpi din fontă în formă de lujer de floare. Odată cu reabilitarea parcului balnear, în perioada 2010-2013, și zona izvorului ”Ferdinand” a fost supusă modernizării din punct de vedere al iluminatului, mobilierului urban și aleilor adiacente. Cunoscută pentru proprietățile apelor, Băile Govora este singura stațiune din țară cu ape minerale care au compoziţia chimică diferențiată: ape sărate iodurate, bromurate, sulfuroase foarte concentrate, ape hipotone, sulfuroase, bicarbonate, sodice, calcice și magneziene.Apele izvoarelor slab mineralizate pentru cura internă sunt caracterizate printr-o concentrație mică de hidrogen sulfurat și clor, dar bogat bicarbonatate.

 

 

Vizualizări: 19

Răspunde la Aceasta

Răspunsuri la Aceste Discuţii

Muzeul de Istorie şi Arheologie – Casa Alaci – din Focşani, Vrancea

Casa a fost ridicată de o familie de o familie de negustori armeni, foarte numeroși pe atunci în târgul Focșanilor. În secolul XIX, când a fost construită casa, reprezenta unul din elementele care făceau diferența între clasele sociale la acea vreme, stilul eclectic al acestei opere arhitecturale oferind Focșaniului o notă distinctă.

Stilul folosit, alături de decorațiile baroce, construiesc o copie a arhitecturii franceze de la acea vreme, aspect care arată interesul persoanelor înstărite de la acea vreme pentru curentele din Apus

Casă Alaci (fost pension), monument istoric cod LMI VN-ÎI-m-B-06430, a fost construită de o familie de târgoveți armeni. Realizată în stilul eclectic de la sfârșitul secolului al XIX lea, această opera arhitecturală conferă o notă distinctă orașului, reprezentând una din exponentele unei societăți elitiste și înstărite la acea vreme.

După 1945 clădirea a fost trecută în folosință județenei de partid a județului Putna iar în 1951 clădirea a fost destinată înființării Muzeului de Istorie și Etnografie.

Casa Alaci a suferit în timp o serie de lucrări de reparații că urmare a seismelor care au deteriorat-o grav.

Reparațiile efectuate după 1989 au reușit să redea acestui imobil prestanța de început de secol XX.

muzeul-de-istorie-si-arheologie-casa-alaci-din-focsani-vazut-de-la-distanta.jpg
una-dintre-intrarile-in-muzeul-de-istorie-si-arheologie-casa-alaci-din-focsani.jpg
curtea-de-la-muzeul-de-istorie-si-arheologie-casa-alaci-din-focsani.jpg
muzeul-de-istorie-si-arheologie-casa-alaci-din-focsani-vazut-din-lateral.jpg

GALERIE FOTO: O călătorie de neuitat în istoria Focșaniului! Clădiri superbe, în fotografii din Arhivele Naționale Vrancea - Monitorul de Vrancea

Casă Alaci, situată în Bd Gării nr 1, o clădire impresionantă nu că și mărime dar că și arhitectură, construira la sfârșitul secolului XIX, aparțînând unei familii de negustori armeni. Aspectul clădirii arată foarte clar poziția pe care o ocupă acea familie înstărită. Casă este decorată cu flori, iar deasupra intrării se vede o arcadă unde de o parte și de altă sunt 2 personaje.

După 1948 (după naționalizare) casă a trecut în patrimonial statului (a se citi al partidului) iar în 1951 aici a fost înființat Muzeul de istorie. În perioada 1965 -1990 aici a funcționat Muzeul Județean de Istorie și Etnografie Vrancea.

Cutremurele au afectat această casă însă spre norocul tuturor după 1989 ea a fost restaurată.

Începând cu 1991 a intrat în patrimonial Muzeului Vrancei iar în prezent aici se găsește Secția de Istorie și Arheologie a Muzeului Vrancei.

Despre ce conține acest muzeu în câteva cuvinte putem spune că în 2004 a fost reorganizat, expozițiile fiind aranjate pe teme, astfel încât avem epoca preistorică, antichitate, evul mediu precum și epoca modernă cu evidențierea Unirii din 1859 și a războiului de independent din 1877.

Construcţia acestei case monument a fost realizată între anii 1894-1895 de către Ghiţă Missir, un negustor armean, şi este vândută în anul 1920 lui Anton Alaci, de asemenea armean, de profesie farmacist, apoi avocat şi primar de Panciu. Anton Alaci s-a mutat în Focşani, ocupând funcţia de Prefect de Vrancea, şi a decedat în 1940, casă rămânând urmaşilor săi.

În anul 1944 casa este rechiziţionată de armata sovietică, iar în 1946 devine sediul PCR al Raionului Putna. Din anul 1951, clădirea intră în proprietatea Muzeului Judeţean, deschizând-se în acest spaţiu o expoziţie permanentă ce reuneşte evoluţia societăţii umane, din cele mai îndepărtate epoci până în prima jumătate a secolului XX”.

Realizată în stil ecletic, cu decoraţii baroce, clădirea prezintă o personalitate proprie care reflectă interesul pentru cerinţele apusene, la modă în acele vremuri.
Casa a fost construită pe un singur nivel, cu parter mult înălţat pe beci, pe temelie din piatră şi pereţii din zidărie de cărămidă. Una din încăperi păstrează şi azi o sobă din cahle bogat ornate cu motive florale.

Clădirea a fost naţionalizată în anul 1950, iar un an mai târziu a intrat în patrimoniul Muzeului Judeţean Vrancea. Aceasta adăposteşte depozitele de arheologie şi istorie. După seismele din 1977 şi 1986, a suferit lucrări de reparaţii, nefiind deloc afectat aspectul original.

Armeanul Anton Alaci (fostul proprietar al imobilului în care funcţionează Muzeului de Istorie): "Dacă l-ai lua pe fostul prefect de Putna şi l-ai duce în alt oraş de provincie decât în Focşani, şi l-ai întreba pe primul întalnit pe stradă ce părere îşi dă despre sus numitul domn, va răspunde desigur că este un negustor de manufactură, sau un burghez ca toţi ceilalţi, sau un funcţionar de mana a treia, dar în niciun caz nu va ghici că se află în faţa droghistului de la Panciu. O figură banală, fără nici o expresie; n-are cel puţin nici arcuirea delicată şi distinsă a nasului, care formează în genere trăsătura caracteristică a rasei sale; un mers leneş şi taraş, care parcă ţi-ar da situaţia exactă a modului de ascensiune a acestui om, în viaţa politică. Anton Alaci întrupează tipul parvenitului, în adevărata lui splendoare. Activitatea în Parlament a lui Anton Alaci a fost nulă (…) A făcut în Parlament parte din galeria mamelucilor, din falanga paiaţelor care aplaudă cand porunceşte Domnul Brătianu şi huiduieşte când face semn cu ochiul, Domnul Duca."

Muzeul de Istorie şi Arheologie – actual – din Focşani, jud. Vrancea (clîdirea datează din 1894-1895)

ora 12.00 - 2 raspunsuri

© 2022   Created by Lenuş Lungu.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor

-->