Cronopedia ~ club de scriere literar-artistică

amintiri temporale din faptul serii

Zile de naştere

Textul original provine de la Wikipedia, Enciclopedia libera. Traducere şi adaptare de Bogdan Mateciuc (AM). CopyLeft sub licenta Creative Commons.


[…] continuare COPYLEFT – CONCEPTE (7)


EXPLOATAREA COMERCIALĂ A CREAŢIILOR CU COPYLEFT

Pentru producţii artistice sau industriale, exploatarea comercială a creaţiilor cu un copyleft riguros dispune de reguli destul de diferite de exploatarea comercială tradiţională via Drepturi de Proprietate Intelectuală (DPI). Câteva proiecte de cercetare (printre care şi unele ale UE, de exemplu proiectul FLOSS), arată că pentru derula afaceri cu softul open source, ori aspectul de copyleft devine într-un fel neluat în seamă (de ex., obţinând bani din avantaje de know-how temporare), ori activitatea se dezvoltă exclusiv după un model de servicii şi/sau consultanţă aferent creaţiilor cu un copyleft efectiv. În general, venitul (exprimat în termeni financiari) este de aşteptat să fie mult mai mic într-o activitate tip „copyleft” decât într-una care încearcă să exploateze vânzarea de DPI. De exemplu, John Cage şi succesorii săi nu ar fi putut câştiga niciodată atâţia bani din vânzarea de muzică imprimată şi drepturi de difuzare publică a piesei de 4′33″ (ceea ce, din punct de vedere comercial este – ca s-o spunem exact – aer cald servit la temperatura camerei), plus implicarea în câteva litigii ocazionale, dacă nu ar fi fost la mijloc exploatarea tradiţională a PPI.

Dezvoltarea produselor industriale cu copyleft

Într-un fel, poziţia competitivă a firmelor bazate pe produse industriale cu copyleft poate părea la prima vedere excesiv de slabă, ele neputând genera resurse financiare ample pentru cercetare şi dezvoltare de exemplu, nici să deţină exclusivitate pentru profiturile obţinute din rezultatele acestei cercetări şi dezvoltări: totuşi, s-a argumentat că copyleft-ul se referă la singurul mecanism capabil să concureze cu marii jucători de pe piaţă, care depind în mare parte de exploatarea financiară a DPI: vezi de ex. The Cathedral and the Bazaar, unde Eric Raymond, secondat de Linus Torvalds, susţine (printre altele, şi aici poate numai indirect) că puterea concurenţială a copyleft-ului poate sta în faptul că programatorii se simt mai implicaţi în creaţia lor (în timp ce există un sistem relativ simplu pentru a garanta că orice produs derivat viitor va menţiona contribuţia lor şi că le va fi accesibil), şi în faptul că implicarea suplimentară poate contribui la proiecte extensive (şi sincer, mai degrabă abstracte) cum ar fi realizarea kernel-ului unui SO.

Cu cuvintele lui Linus Torvalds, aici încrederea pare să fie problema centrală: deşi a aplicat un copyleft riguros pentru kernelul Linux, el îşi declară intenţia de a nu abuza (sau ascunde) niciodată informaţiile care au contribuit la el, Linus devenind astfel partenerul cel mai de încredere pentru mulţi contribuitori mici şi mari. A se vedea şi discuţia cu privire la utilizarea copyleft-ului pentru a evita ramificarea necontrolată, menţionată mai sus, care pare să fie un avantaj în procesul de dezvoltare al Linux. În fine, Linux-ul cu GPL ar deveni, mai mult decât orice alt SO open source, cum ar fi BSD UNIX, un concurent real pentru linia de sisteme de operare MS-DOS/Windows - ceea ce ar reprezenta o adevărată revoluţie.

Comercializarea produselor industriale cu copyleft

Distribuitorii comerciali ai sistemelor bazate pe Linux (ca Red Hat şi Mandrake) ar putea avea suişuri şi coborâşuri în găsirea unei scheme (sau model de afacere) de succes pentru crearea de astfel de afaceri, dar în timp s-a arătat că e posibil să-ţi întemeiezi activitatea pe un serviciu comercial aferent unei creaţii cu copyleft. Un exemplu notoriu este Mandrake, care a fost una dintre primele companii care au reuşit la bursă după implozia unei mari părţi a pieţei IT la începutul secolului 21. Ei au avut succes şi în a convinge unele autorităţi să treacă la varianta lor de Linux.

Totuşi, în afară de câteva excepţii gen Debian, majoritatea distribuitorilor Linux nu îşi limitează activitatea la softul cu copyleft. Se pare că nu există nici un motiv real pentru care exploatarea serviciilor comerciale aferente creaţiilor cu copyleft să nu fie posibilă în firmele mici, ceea ce, ca şi concept de afaceri, nu este mai complex decât a face bani cu o reţetă „publică” de cafea – exploatată cu succes de mulţi patroni de coffee-shop-uri. Oricum, există câteva exemple de IMM-uri care au riscat în a-şi schimba activitatea de bază. UserLinux, un proiect creat de Bruce Perens, susţine dezvoltarea firmelor mici bazate pe softul gratuit (adică cu copyleft). UserLinux website prezintă câteva studii de caz şi poveştile de succes ale unor asemenea firme.

va urma […]


Vizualizări: 118

Răspunde la Aceasta

Răspunsuri la Aceste Discuţii

© 2019   Created by Lenuş Lungu.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor

--> /********* ********/