Cronopedia ~ club de scriere literar-artistică

amintiri temporale din faptul serii

Zile de naştere

Textul original provine de la Wikipedia, Enciclopedia libera. Traducere şi adaptare de Bogdan Mateciuc (AM). CopyLeft sub licenta Creative Commons.

[…] continuare COPYLEFT – CONCEPTE (8)


Comercializarea artei cu copyleft

În artă, conceptul de „serviciu comercial aferent unei creaţii cu copyleft” este poate (şi) mai greu de pus în practică decât în domeniul dezvoltării software. Prestaţiile publice pot fi considerate ca una dintre puţinele posibilităţi de furnizarea a acestor „servicii”. În afara faptului că nu orice artist este un interpret înnăscut, în general un artist aşteaptă cel puţin respect pentru creaţia sa (fapt subminat într-un fel dacă aplicăm condiţiile de copyleft fără modificări, adică fără condiţiile suplimentare considerate implicite într-un context artistic „convenţional”, de ex. nu suprapui fredonatul tău peste sunetele produse de o orchestră de cameră la un concert – în timp ce aplicarea riguroasă a copyleft-ului pentru o lucrare fără a impune cerinţe suplimentare implică renunţarea la dreptul de a mai vedea modificările acelei lucrări ca fiind o lipsă de respect, atât timp cât se ştie cine realizează modificările). Condiţiile ce trebuie respectate de un artist într-o licenţă copyleft strictă comportă o sinceritate dură, comparabilă cu mesajul postat pe Wikipedia pe fiecare pagină de editare: „Dacă nu vrei ca textul tău să fie modificat fără milă şi redistribuit după bunul plac, atunci nu-l mai trimite”.

Deseori creaţiile artistice cu copyleft pot fi văzute ca având rol de publicitate (de susţinere), promovând alte creaţii cu copyright mai tradiţionale, ale aceluiaşi artist. Artiştii care optează pentru un copyleft fără compromis pentru întreaga lor creaţie artistică pot, pe lângă servicii şi consultanţă, să revină la un fel de patronaj (în general considerat ca limitând întrucâtva libertatea artistică, chiar şi atunci când este exercitat de stat, ca în unele ţări din nordul Europei), sau la alte surse de venit, nelegate de producţia lor artistică (şi care limitează şi timpul pe care ei îl dedică creaţiei artistice). Se poate afirma cel puţin că copyleft-ul în artă tinde să păstreze arta astfel produsă în afara arenei comerciale – lucru considerat de unii un obiectiv pozitiv intrinsec.

Unii artişti folosesc licenţe copyleft, cum ar fi licenţa de atribuire necomercială Creative Commons ShareAlike, care nu permit utilizarea comercială. În acest fel, ei pot alege să-şi vândă creaţiile fără a concura cu alţii care vând copii ale aceloraşi lucrări.

[sfârşit]



Vizualizări: 107

Răspunde la Aceasta

Răspunsuri la Aceste Discuţii

© 2019   Created by Lenuş Lungu.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor

--> /********* ********/