Cronopedia ~ club de scriere literar-artistică

amintiri temporale din faptul serii

Zile de naştere

Zile de naştere sărbătorite astăzi

Nicoleta Mija - Estivale... (amintiri)

 

Valuri, soare, nisip, valuri...cochilii. Vara, anotimpul de toți iubit, de vacanțe printre raze de soare, de zâmbete înveselit. De la munte până la mare, totul se-ncarcă de culoare. Neastâmpăr și visare, soarele ne încălzește, căutăm umbrela mare și ne ascundem bine. Alergăm printre valuri, este căldură mare, nu apare nici un nor. Pe țărmul plin de alge, marea murmură în depărtare. Ecoul notelor estivale peste vremuri, nisip, plajă, apă, valuri. Soarele strălucește pe cerul senin, plutesc razele printre valuri, destrămându-se pe plaja întinsă. Un covor viu la țărm, împodobit cu cochiliile care vin și pleacă.

Venim pe plajă cu rucsacul în spate, cu bronz pe obraz, facem repede un cort. Câteva acorduri de chitară, valurile ascultă liniștite cântecul, ochii strălucesc . Valurile vin spre plajă, soarele ne încinge tare, intrăm cu toții în mare. Soarele stăpânește zarea. Doar pescărușii în zbor se adună, când soarele începe să apună. Marea își schimbă culoarea, simt deja răcoarea, adie boarea, cântecul ne mângâie sufletul de multe ori. Vântul adie printre umbre și lumini, îmbrățișați ne așezăm pe nisip. Câteva note, câteva cuvinte ca o șoaptă, valurile se izbesc de ţărm.

Iubesc marea și al ei nisip, iubesc valurile care zboară spre infinit. Alerg pe plajă la răsărit, mă ating valurile, culorile tremură pe suprafața mării la asfințit. Calc valul liniștit, într-o zi de vară, ascult cântecul mării care se tânguie. Albatroșii zboară printre raze de foc, scoicile la țărm toate se sparg. Privesc o scoică care strigă tare, departe de valurile mișcătoare a ei mare durere. Parcă și marea era mai supărată, îi dau drumul din palmă, ce frumos înoată. Alt apus de soare. Valurile vuiesc, valurile cuprind țărmul care se agită.

Aleargă pe plajă briza departe în zare, azi marea se agită, vântul îi dă târcoale. Pe plaja pustie, privim un apus de soare, mai stăm câteva zile la mare. Când soarele se ascunde ne odihnim pe patul de nisip. Aproape de stele, rupți de vacarm,, suntem fericiți aprope de valuri. Marea vorbește, puțin o înțeleg, mă mângâi cu privirea, noaptea frumoasă este. Luna în mare se oglindește, tăcerea unui sărut o însoțește, marea aleargă , dansează, vântul oftează, valurile peste țărm se-nalță. Adie boarea, simt răcoarea, marea alergă, își schimbă în zori culoarea.

Alt răsărit, altă zi cu mult soare, pe țărmul altei zile privim răsăritul. Omul cu chitara începe să cânte. Ascult marea în tăcerea gândului, îmi este mereu dor de marea albastră. Aprope de noi este un mic sat de pescari, mergem spre ei, miroase atât de frumos.. Desculță m-am urcat pe stâncă mică, am vrut să fiu mai aproape de stele. După o baie bună, am strâns cortul și am plecat mai departe, undeva la munte. Îmi place a mării vrajă,/când Luna stă de strajă./Îmi place sărutul plin sare,/când valul vine din depărtare./Îmi place să merg sus pe munte,/când stelele încep să cânte./Stejarul se înalță tot mai falnic,/când aleargă râul năvalnic.

Este foarte cald, drumul este frumos, pe o potecă mă avânt cu pas grabnic. Am avut norocul să avem o zi frumoasă, a plouat mult cu câteva zile în urmă. Bate puțin vântul, cabana este aproape. M-am așezat pe iarbă după câteva ore de mers și am fost foarte mulțumită. Era un peisaj minunat, stânci, soarele dogoritor, vântul, apa de la izvorul care venea de sus.

Ador să văd răsăritul aici sus, alături de tine dragul meu. Este grozav să mergem prin păduri, să ne bucurăm de liniștea naturii, de cântecul păsărilor, de bocănitul unui cerb.

Oaza aceasta de liniște, fără internet, fără zgomotul mașinilor, este atât de frumoasă. Privesc în jur, măreția munților mă copleșește. Respir aerul verde, calc pe cărările seculare și mă gândesc la cei care au apărat acești munți cu arma. Am întâlnit turme de oi pe pajiștile nesfârșite, înconjurate de brazi viguroși. Am zăbovit câteva clipe lângă aceste turme de mioare, ne-am continuat drumul. Târziu, suntem printre tarabe cu suveniruri de tot felul, lucrate de oamenii din zonă. Mai facem un mic popas, am mâncat cea mai bună șuncă, cele mai bune gogoși , am băut cel mai bun vin.

Am mai urcat jumătate de oră, am ajuns la o mică cabană unde ne-am schimbat și am savurat un ceai fierbinte. Se auzea atât de bine un izvor, cerul și-a ales o culoare curată, plăcută. De câte ori vin aici am sentimentul că mă aflu într-un basm și copacii parcă mă îmbrățișau. Departe de lume, aproape de aceste splendori, muntele mă îmbie se descopăr adevărata frumusețe și simplitate a vieții. Câteva case răsfirate pe munte și acei oameni mândri care păzesc aceste locuri minunate alături de câinii lor.

Oamenii locului au construit case din lemn admirate de toți cei care vin aici. Un popas în liniște, aerul curat și peisajul superb al munților Apuseni. Să privesc muntele este o mare bucurie! Mi se face dor de munte de câte ori mă desparte de el. Bocancii sunt cam grei, nu-mi pasă, sunt pregătită să merg pe alt traseu, spre alte emoții. Trasee pitorești, peisaje de neuitat dar și vremea care se schimbă de la o oră la alta. Mergem pe un drum forestier spre o mică cascadă rece . Am ajuns la destinație și ne odihnim pe băncile de aici.

Drumul este înconjurat de pădure, aerul curat mă ajută să merg mai departe cincisprezece minute. Vântul bate mai tare, ne-am gândit să ne oprim la o cabană. Se întâmplă să mai nimerim câte o zi ploioasă în vacanţă. Vremea nu ne dă pace, ne strică toate planurile. Andrei aduce chitara și începe să cânte. Așa face el mereu și la mare și la munte. Nu este supărat. Cântecul îl însoțește peste tot. Pădurarul ne dă o veste bună. Ploaia se ridică, cerul este mai senin. Mâine va fi mai bine, ploaia pleacă în alte zone.

 Dimineața curcubeul colora pădurea. Muntele este frumos după ploaie, totul în jur este verde. Mă bucur de aerul curat atunci când este cald afară. Mă opresc pe marginea unui lac și fac câteva minute plajă. Un peisaj absolut fantastic, este locul ideal pentru o vacanță la munte. Arcadele munților, stâncile abrupte, vâlcelele, plante diverse, un tablou unde respiri cel mai curat aer. După o zi de august ploioasă ne-am răcorit puțin, am băut un ceai cald și am plecat într-o mică excursie prin împrejurimi.

Ajunsă la poalele munților, mă bucur de jocul de lumini al apusului care-și lasă razele să se joace printre crestele împădurite. Simt fuga vântului și în tăcerea nopții ne cufundăm în iarbă, îmbrățișați de stele. Merg de-a lungul potecilor sălbatice, văd strălucirea pădurii, printre mândri stejari. Am luat câteva poze ca amintire și am plecat lăsând în urmă un gând pentru anul viitor. Ne-am lăsat învăluiți de acel munte verde, înflorit și ne-am contopit cu armonia și liniștea ce învăluia pădurea. Între munți apa fuge, pe mare valurile aleargă, adaug în album imagini pline de soare și valuri, imagini cu poteci pline de stejari. Când se aproprie amurgul ajung acasă, mă pregătesc să plec câteva zile la mare.

 

 

Vizualizări: 57

Răspunde la Aceasta

Răspunsuri la Aceste Discuţii

Minunată această combinație... Munte, Mare...
Felicitări, Nicoleta !

Mulțumesc pentru acest frumos trandafir.

12 paragrafe, 86 linii (rânduri)

Nicoleta Mija - Estivale... (amintiri) 2

Felicitări!

© 2019   Created by Lenuş Lungu.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor

--> /********* ********/