Cronopedia ~ club de scriere literar-artistică

amintiri temporale din faptul serii

Zile de naştere

Zile de naştere sărbătorite astăzi

Zile de naştere sărbătorite mâine

STOMACUL DE SĂRBĂTORI
-----------------------------------------------------
Câteva idei importante de care e bine să ţinem seamă, acum, înainte de sărbători, din cartea Dr. Leonard Azamfirei, Sfaturi pentru oamenii sănătoși și… bolnavi. Altfel, sărbătorile ar putea deveni un calvar şi nimeni nu doreşte aşa ceva!
-------------------------------------------------------------------
STOMACUL DE SĂRBĂTORI – INDIGESTIILE
Anturajul este cel mai eficient mijloc de stimulare nu numai a
voii bune, ci şi a chefului de a mânca şi de a bea. Sociabilitatea
fiecăruia se manifestă de multe ori în faţa unei mese încărcate,
care ne bucură doar simţurile, dar întristează multe dintre organele noastre interne. Şi pentru că nu pot vorbi, ele reacţionează în felul lor. Atenţie! Vine Paştele! Vine Crăciunul sau oricare altă sărbătoare sau prilej de masă festivă! Rămâneţi prieten cu stomacul dumneavoastră!
O butadă medicală cu orientare mult prea tolerantă spune că
fiecare bolnav are dreptul la un Paşte şi la un Crăciun. Viaţa
cotidiană, şi prin ea alimentaţia cotidiană, cunoaşte intermitent
momente festive, prilejuite de anumite aniversări sau sărbători, cu caracter individual sau colectiv. Din punctul de vedere al sărbătorilor religioase, cei mai mulţi dintre noi evoluăm între cele două mari evenimente creştine: Crăciunul şi Paştele. Deşi ele sunt precedate de o perioadă de post, aceste două sărbători pun deseori la grea încercare aparatul digestiv, începând cu stomacul, intestinul subţire şi gros, nefiind însă cruţate nici ficatul, vezicula biliară şi pancreasul.
Nu întâmplător, în aceste perioade, la camerele de gardă ale
spitalelor se înregistrează cele mai multe cazuri de suferinţe digestive.
Să le trecem în revistă pe cele mai frecvente.

Enterocolita acută
Enterocolita acută, asociată deseori şi cu suferinţa stomacului
(gastroenterocolita acută), este produsă de anumite bacterii (de
obicei salmonele) transmise pe căi alimentare. Neplăcerea apare mai ales atunci când aceste alimente (mai frecvent fructele crude, legumele bogate în celuloză, laptele, mâncărurile grase) sunt consumate în cantităţi excesive, iar secreţiile digestive sunt insuficiente cantitativ sau calitativ pentru a le digera. În plus, prin consumul excesiv de lichide, chiar secreţiile deja existente sunt diluate, devenind astfel aproape inactive.
Boala se manifestă prin dureri abdominale intermitente, sub
formă de crampe, senzaţie de plenitudine gastrică şi diaree.
Formele simple de gastroenterocolite se vindecă prin repaus la
pat, aplicaţii calde pe abdomen şi regim alimentar. În prima zi se poate consuma ceai de sunătoare, supă de legume, zeamă de orez.
Din a doua zi, se introduc pastele făinoase cu brânză de vaci, iar din a treia zi se trece progresiv la regimul obişnuit, evitând câteva zile laptele şi crudităţile. Cazurile mai grave necesită tratament medicamentos.
Rolul dietei în tratamentul enterocolitei acute (diareei)
Dacă boala deja s-a instalat, în prima zi regimul trebuie să fie
bogat în lichide, în doze mici şi repetate, cu adaos de sare şi glucoză sau zahăr (2,5%). Regimul este format din ceai de sunătoare, supe de orez sau de zarzavat. Aceste lichide trebuie să compenseze ceea ce se pierde prin diaree şi vărsături. Este necesar să fie evitate sucurile şi fructele citrice, cafeaua şi băuturile calde.
În ziua a doua se introduc în dietă pastele făinoase cu brânză
de vaci, orez fiert, cartofi fierţi şi morcovi. Evitaţi mâncărurile grase, fructele cu pieliţă sau cu seminţe, salata verde, ţelina, alunele.
De asemenea se exclud din alimentaţie: laptele, fasolea uscată,
varza şi alte legume cu multă celuloză, sosurile, prăjelile şi alcoolul.
Din a treia zi se revine progresiv la alimentaţia normală, evitând
două-trei săptămâni crudităţile şi laptele.
Se poate utiliza, timp de una-două zile, dieta de mere (mere
proaspete, date pe răzătoare).
Se mai pot consuma ceaiuri calde (de mentă, de muşeţel) şi apă de orez. În cazul unei diarei mai severe, mai ales la copii, este necesară o rehidratare orală. Pentru aceasta, Organizaţia Mondială a Sănătăţii recomandă prepararea următorului amestec (care se poate face şi acasă):
_ ˝ linguriţă de sare de bucătărie
_ 1 linguriţă de bicarbonat de sodiu
_ ˝ linguriţă de clorură de potasiu
_ 3 linguri de zahăr
Toate acestea se amestecă într-un litru de apă fiartă. Din această soluţie, copilul va bea 50 ml pe oră, iar dacă nu vomită, cantitatea se măreşte la 100 ml pe oră. Administrarea acestei soluţii va compensa, într-o anumită măsură, pierderile de lichide şi săruri minerale prin diaree şi vomă.

Dischinezia biliară
Dischineziile biliare sunt tulburări care apar în evacuarea bilei
din vezicula biliară. Ele sunt favorizate de abateri de la regimul
alimentar, prin consum exagerat de grăsimi, sosuri, ouă. Se
manifestă prin dureri apărute după o masă copioasă, localizate în zona ficatului, asociate cu scaune diareice, greţuri, vărsături.
Este evident faptul că îndeosebi persoanele cu suferinţe biliare
trebuie să consume alimente uşor digerabile, neiritante, fără exces de condimente. Vor fi evitate acele alimente care suprasolicită vezicula biliară: prăjelile, grăsimile, ouăle, maioneza, prăjiturile cu ciocolată, alcoolul şi cafeaua. La nevoie, un antispastic de tipul papaverinei sau scobutilului poate ameliora simptomele.
Rolul dietei în dischineziile biliare
Pentru stimularea evacuării bilei, se poate face o cură cu un
ulei vegetal rafinat (ulei de măsline, de preferat). Dimineaţa, pe
nemâncate, bolnavul ia trei linguri de ulei, după care va sta culcat pe partea dreaptă douăzeci de minute. Cura se face două săptămâni într-o lună, timp de trei luni consecutiv.
Bolnavul va consuma alimente care stimulează contracţiile
veziculei biliare, cum sunt: untul, ouăle moi, smântâna, untdelemnul.
Sunt relativ bine tolerate, de obicei, laptele şi brânzeturile.
Se vor evita carnea, mai ales cea grasă, şi fructele grase (nucile, migdalele, alunele).

Pancreatita acută
Pancreatitele acute sunt inflamaţii ale pancreasului. Ele sunt
boli foarte grave, unele ameninţând chiar viaţa. După litiaza biliară, a doua cauză ca frecvenţă, incriminată în producerea acestei boli, este consumul de alcool, prin efectul său toxic asupra pancreasului.
De aceea, atenţie câte pahare ciocniţi la mesele festive!
Crizele de pancreatită acută se declanşează, de regulă, în plină
sănătate, debutând brusc la obezi, marii gurmanzi, după un exces alimentar şi alcoolic, prin dureri extrem de intense, localizate în partea de sus a abdomenului. Unii bolnavi au mai prezentat asemenea crize şi în trecut, dar de o intensitate mai redusă şi care au fost, de cele mai multe ori, neobservate. Tratamentul bolii este complex şi se realizează numai la spital.

Pancreatita cronică
Pancreatitele cronice reprezintă o pierdere progresivă a
funcţionalităţii pancreasului, în urma unor episoade repetate de
pancreatită acută, de intensitate redusă. Şi în acest caz, consumul de alcool este factorul favorizant major. Practic, orice persoană care consumă zilnic o cantitate chiar redusă de alcool va face, în decurs de cinci-opt ani, pancreatită cronică.
Crizele dureroase, specifice acestei boli, sunt şi ele precipitate
de alcool, de prânzurile consistente şi sunt însoţite de balonare,
greţuri şi vărsături. În asemenea situaţii este utilă corectarea
deficitului de enzime pancreatice, la mese, cu diverse extracte
concentrate de pancreas (Triferment, Festal, Zymogen).
Rolul dietei în pancreatita cronică
În perioada de criză bolnavul trebuie să postească, ingerând
numai apă până la dispariţia simptomelor majore. Aportul de lichide este esenţial, deoarece bolnavul pierde o mare cantitate de lichide prin migrarea apei în organism, dintr-un spaţiu într-altul, fără ca pierderile să fie evidenţiate prin eliminări la exterior. După trecerea fazei acute, se recomandă o dietă uşoară (ceai, pâine prăjită, mucilagii), divizată în cinci prânzuri mici. Raţia de grăsimi va fi diminuată la cel mult 25g/zi sub forma grăsimilor emulsionate, din cauza deficitului de enzime pancreatice.
De asemenea, trebuie evitaţi factorii care stimulează secreţia
gastrică şi pancreatică (supraalimentaţie, alimente care conţin
cofeină, condimentele, produsele care conţin oţet).
Aportul glucidic trebuie de asemenea redus, evitând toate
produsele zaharoase, siropurile, prăjiturile şi oricare alte deserturi.
Fructele foarte dulci, ca strugurii, smochinele, curmalele, sunt alimente concentrate, care trebuie evitate un an de la începerea dietei, după care pot fi introduse progresiv.
Laptele poate induce hipoglicemie prin conţinutul său de
leucină. Cerealele rafinate, incluzând pâinea albă, macaroanele, orezul, trebuie înlocuite cu produse integrale.
Trebuie evitate, de asemenea, toate băuturile răcoritoare cu
conţinut ridicat de zahăr sau înlocuitori, utilizând în locul lor fructe proaspete.
Din cauza asocierii frecvente a pancreatitei cu hipertri-gliceridemia, privită în ansamblu, dieta trebuie să fie hiperproteică, cu o cantitate moderată de hidraţi de carbon şi hipolipidică.
Toate aceste situaţii neplăcute din punct de vedere digestiv au
o cauză comună: excesul alimentar, stropit din abundenţă cu
alcool, şi au un remediu comun: cumpătarea. În mod practic, cei
mai mulţi dintre pacienţii cu asemenea boli ştiu deja categoriile de alimente pe care organismul lor le agreează, precum şi care sunt acele alimente faţă de care organismul protestează.
Stomacul de sărbătoare nu este o boală în sensul medical al
cuvântului. El este doar un termen generic, menit a desemna că şi atunci când îţi este bine… îţi poate fi rău. Şi ce poate fi mai neplăcut decât să vezi bucuria de pe faţa comesenilor, prin contrast cu suferinţa abdominală proprie.
Stă în puterea fiecăruia să aleagă conştient ce şi cât să mănânce, ce şi cât să bea, în aşa fel încât stomacul de sărbătoare să se potrivească cu atmosfera de sărbătoare.

Departe de mine ideea că există cineva ce doreşte cu frenezie să-şi facă rău prin consum excesiv de alimente şi băuturi, sau că nu se cunoaşte cât rău ne putem induce prin acestea, dar, românul are o vorbă: lasă că nu mi se întâmplă tocmai mie şi, culmea, tocmai ţie ţi se întâmplă!
Să învăţăm să fim cumpătaţi, inclusiv cu mâncarea şi băutura şi să ne gândim că mai sunt zile în calendar şi după evenimentul sărbătorit – de altfel marile praznice creştine ţin câte trei zile!

Pentru că se apropie marea sărbătoare ortodoxă a Floriilor vreau ca toţi cei ce poartă nume de flori, indiferent de sex, să primească din partea mea cele mai calde urări de sănătate şi fericire şi să petreacă împreună cu cei dragi la o masă pescărească, fiind dezlegare la peşte.

Iată câteva reţete adecvate:
1. Caras cu sos de ciuperci
* 1 kg caras proaspăt,
* 500 g ciuperci,
* 2 roşii,
* 100 g făină,
* 200 ml ulei,
* sare,
*piper.
Peştele se curăţă, se spală, se taie în bucăţi de mărime potrivită, apoi se tăvălesc bucăţile prin făină şi se pun la prăjit într-o tigaie cu grăsime încinsă.
Ciupercile se curăţă, se spală, se taie în cubuleţe şi se călesc în ulei, apoi se sting cu puţină apă şi se înăbuşă o jumătate de oră, împreună cu roşiile tocate mărunt.
Se potriveşte sosul de sare şi piper.
Într-o tavă se aşază câteva nuieluşe de-a latul, formând un fel de grătar pe care se aşază bucăţile de peşte (acestea nu trebuie să intre în contact direct cu tava) şi peste ele se toarnă sosul de ciuperci, după care se introduce tava la cuptor pentru 15 minute.

2. Stavrid prăjit
• 1 kg stavrid;
• 125 g ulei;
• 100 g lămâie;
• 75 g făină;
• Piper;
• Sare
Peştele se decongelează, se curăţă, se decapitează şi se spală în mai multe ape.
Se lasă într-un castron cu apă 30 minute.
Se lasă să se scurgă, se porţionează şi se condimentează, se trece prin zeamă de lămâie, se dă prin făină şi se prăjeşte în ulei.
Se serveşte cald cu zeamă de lămâie sau rece cu salată de cartofi cu maioneză de post.

3. Stavrizi marinaţi
• 2 kg stavrid;
• 75 g făină;
• 175 g ulei;
• 100 g bulion;
• 50 ml oţet;
• 3 foi dafin;
• Piper;
• Sare
Peştele se decongelează, se scot intestinele, se taie capetele, aripile şi cozile, se spală în mai multe ape, se scurge, se sărează, se trec prin făină şi se prăjesc în ulei.
În uleiul rămas se căleşte restul de făină, se stinge cu bulion amestecat cu oţet şi apă, se adaugă boabele de piper, foile de dafin şi se lasă să fiarbă la foc domol timp de 15 – 20 minute.
Se pun în acest sos bucăţile de peşte şi se mai fierb 10 minute.
Se servesc reci.

4. Scrumbii cu sos a la grec
• 1,5 kg scrumbii;
• 100 g ulei;
• 175 g lămâie;
• 250 ml sifon;
• 1 ½ legătură verdeaţă;
• Piper;
• sare
Scrumbiile se curăţă, se sărează, se aşază într-o tavă cu ulei, se adaugă puţină apă şi se dă tava la cuptor pe timp de 20 minute.
Din sifon, pătrunjel verde tocat, ulei, sare, piper măcinat şi zeamă de lămâie se prepară un sos a la grec ce se toarnă peste scrumbii după ce acestea s-au răcit.

5. Praz umplut cu peşte
• 1 kg peşte;
• 750 g praz;
• 100 g ulei;
• 100 g bulion de tomate;
• 400 g roşii;
• 100 g ceapă;
• 150 g ardei gras;
• 1 legătură verdeaţă;
• Cimbru;
• 20 boabe piper;
• Sare
Se curăţă prazul, se spală şi se taie în bucăţi cu lungimea de circa 10 cm, se scot miezurile, se toacă şi se prăjesc în ulei.
Peştele se fierbe în apă cu sare, se scot fileurile şi se adaugă la ceapa care a fost călită separat în ulei.
Se lasă să se răcească apoi se trec prin maşina de tocat împreună cu miezurile de praz şi se adaugă piper măcinat, verdeaţă şi cimbru.
Cu această compoziţie se umplu bucăţile de praz, se toarnă pe deasupra restul de ulei şi bulionul şi se dă la cuptor.
Înainte de a fi gata se aşază pe deasupra felii de ardei gras, peste care se pun roşii tăiate în două şi se dă vasul din nou la cuptor pe timp de circa 25 minute, iar la sfârşit se presară cu verdeaţă.

6. Peşte pescăresc
750 g. crap, 3 linguri ulei, 2 cepe, 4-5 catei usturoi, 1/4 lingurita cimbru pisat, 2-3 linguri bulion, 1 ½ pahar apa, un virf cutit zahar, sare
Pestele proaspat sau dezghetat se taie in bucati nu prea mari, se sareaza si se lasa sa stea intr-un vas acoperit pina se prepara urmatorul sos: se pune intr-o cratita ceapa taiata marunt, se toarna apa si se lasa sa fiarba la foc mic 10-15 minute, apoi se adauga uleiul, zaharul, usturoiul bine strivit, cimbrul si bulionul. Dupa ce da un clocot-doua, se pun bucatile de peste, se potriveste de sare si se lasa sa fiarba acoperit, la foc foarte mic sau in cuptor pina cind scade bine sosul.
7. Salată de cod
cod 1.2 kg
ceapa 150 g
morcovi 100 g
telina 100 g
cartofi 1.2 kg
mazare verde (conserva) 200 g
fasole verde (conserva) 200 g
gogosari in otet 200 g
castraveti in otet 200 g
maioneza de post 1 kg
sare
Morcovii, telina si ceapa se pun la fiert in apa cu sare. Dupa ce au fiert 45 min. se aduga pestele, care se fierbe 15 min., se ia de pe foc, se lasa sa se raceasca, se dezoseaza si se rupe in bucati mici. Morcovii si telina se scot din apa si se taie cuburi. Cartofii se fierb in apa cu sare, se curata si se taie cuburi, fasolea se taie bucati de 2-3 cm, mazarea se scurge bine, iar gogosarii si castravetii se taie cuburi. Se amesteca totul, impreuna cu doua treimi din maioneza de post, se aranjeaza salata pe un platou si se decoreaza cu restul de maioneza de post.
8. Ciorbă de peşte
- peste mic de balta (orice) 3 kg,
- peste mare (capete si cozi de somn sau somon, stiuca, crap etc.)
-telina
-gulie
-morcov
-ceapa
-praz
-pastranac
-patrunjel
-frunze leustean
-frunze patrunjel
-bors
-sare
-piper
-vegeta
Se fierbe pestele mic in apa fara sare pana se face zdrente, dupa care se strecoara si se arunca pestele pastrandu-se zeama. Se taie zarzavatul cubulete si se pune la fiert in zeama strecurata de peste pana fierbe. Se adauga borsul (1/3 din cantitatea de zeama de peste) si se dau cateva clocote. Se regleaza cu condimente dupa gust. Se introduce pestele mare si se lasa la fiert max 7 min sa se pastreze bucatile intregi. Se adauga frunzele de leustean si de patrunjel si se mai da un clocot.
9. File de macrou în sos de roşii
-5 bucati file de macrou (eu am folosit congelat)
-3 linguri bulion sau 300 ml suc de rosii
-ulei de masline
-o ceapa
-condimente (cimbru,
piper,
ienibahar boabe,
patrunjel,
praf usturoi,
delikat)
Intr-o tava asezam pestele, turnam putin ulei de masline apoi adaugam sucul de rosii sau bulionul diluat in apa in care am pus si condimentele.

Taiem ceapa si presaram deasupra, acoperim tava cu folie si dam la cuptor.

Inainte de a scoate pestele din cuptor cu 5-7 minute luam folia de deasupra ca sa se rumeneasca putin.

Daca pestele e congelat cum l-am folosit eu trebuie tinut in cuptor cam 30-40 minute.
Daca e proaspat il tinem 20-25 minute.
10. File de peşte cu crustă
4 fileuri de peste
3 linguri pesmet graham
1 lingura ulei de masline
coaja rasa de la o portocala
2 linguri patrunjel proaspat tocat
sare si piper dupa gust
Se spala fileurile de peste, se zvanta si se aseaza intr-un vas termorezistent;

Se amesteca intr-un castronel pesmetul, uleiul, coaja de portocale, sarea si piperul, se toarna peste fileurile de peste;

Se coc la cuptor cca 20 minute, sa se rumeneasca frumos, se presara patrunjelul dupa ce se scot din cuptor.
Se servesc cu cartofi la cuptor si mujdei de usturoi
Aţi avut de unde alege!
La Mulţi Ani pentru sărbătoriţi !

__________________________________________

Vizualizări: 81

Răspunde la Aceasta

Răspunsuri la Aceste Discuţii

Foarte interesant,multumim

© 2019   Created by Lenuş Lungu.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor

--> /********* ********/