Zile de naştere

Zile de naştere sărbătorite astăzi

Zile de naştere sărbătorite mâine

Ce monument e in poza de mai jos?

Ieri am prezentat Direcția silvică din municipiul Bistrița, județul Bistrița-Năsăud, denumire și destinație actuală – Secția de recuperare a Spitalului județean de urgență Bistrița - BISTRITA NASAUD.

 

Direcția silvică din municipiul Bistrița, județul Bistrița-Năsăud, denumire și destinație actuală – Secția de recuperare a Spitalului județean de urgență Bistrița, este o clădire cu statut de monument istoric, ce este situată pe Bulevardul Independenței la nr. 30. Se știe că în perioada anilor 1763 – 1851 în ținutul năsăudean a funcționat Regimentul al II-lea grăniceresc înființat de către Imperiul austriac, din care au făcut parte 44  comune grănicerești din zonă. În perioada în care a funcționat, prin contribuția materială a locuitorilor, dar și ca o recunoaștere a jertfelor pe câmpurile de luptă ale soldaților grăniceri au fost dobândite o parte din “averile grănicerești năsăudene” (construcții, terenuri agricole, pășuni, păduri) situate pe teritoriile actuale ale județelor Bistrița-Năsăud, Cluj și Suceava. În perioada în care a funcționat acest regiment veniturile grănicerești s-au ridicat la considerabila sumă de 1.562.210 florini, proveniți din taxele celor 43 de joagăre și 160 mori, veniturile din drepturile de cârciumărit, plutărit, exploatarea pădurilor și alte drepturi. Din aceste fonduri la Năsăud s-au construit licee, institutul militar, casina, case de locuit pentru militari, dar și alte clădiri necesare bunei funcționări a districtului. Ulterior desființării Regimentului II Năsăud, averile grănicerești, au fost recunoscute de către imperiali ca fiind ale urmașilor din familiile grănicerilor. Numai pădurile se întindeau pe 120000 hectare teren. După Marea Unire de la 1918 Tribunalul Bistrița a dispus înscrierea tuturor bunurilor aparținând urmașilor grănicerilor pe numele Asociației grănicerilor năsăudeni, cu statut propriu de funcționare (perioada 1924 - 1950 ). Autoritățile comuniste au impus modificări ale acestui statut pentru perioada 1951 – 1958. Pădurile terenurile, agricole și clădirile au fost înscrise în cărți funciare pentru opozabilitate față de terți. Totuși unele imobile au fost înscrise în “foaia de proprietate” sub numele “Direcția silvică de gospodărire a pădurilor celor 44 comune grănicerești”, care face obiectul prezentării noastre. Această instituție a fost înființată în anul 1890, cu scopul de administra în regim silvic aceste păduri, deși clădirea s-a ridicat în anul 1885. Pentru eficientizarea exploatării pădurile grănicerești, în anul 1925, asociația grănicerească a înființat “Societatea pentru exploatarea pădurilor celor 44 comune - Regna” cu un număr de 8  fabrici și depozite de cherestea, pe teritoriul județelor Bistrișa-Năsăud și Suceava, având 1700 angajați. În anul 1948 bunurile Societății Regna au fost preluate de I.F.E.T Bistrița-Năsăud, fiind mutat la Bistrița în anul 1950, iar după revoluție au fost luate cu japca de câțiva securiști și apropiați ai acestora. În urma decretului nr. 37/1951 al Prezidiului Marii Adunări Naționale a R.P. Română și hotărârea consiliului de Miniștrii nr. 201/1951 în anul 1952 a fost înființat Spitalul Unificat Bistrița cu un număr de 312 paturi, cu secții și servicii la mai multe adrese din oraș. În anul 1954 au fost alocate Spitalului Unificat clădirile fostului sediu REGNA de pe B-dul Independentei (Direcția Silvică), aici concentrându-se principala activitate medicală spitalicească pentru anii următori. Practic până la construirea actualului spital județean activitatea spitalicească din Bistrița s-a desfășurat din această locație, împreună cu secțiile externe menționate. La Secția de recuperarea a Spitalului județean de urgențe Bistrița își desfăşoară activitatea următoarele secţii, compartimente și servicii medicale: Recuperare, medicină fizică și balneologie, Laborator de recuperare, medicină fizică și balneologie, Dermatovenerologie și Atelier reparaţii auto.

Vizualizări: 21

Răspunde la Aceasta

Răspunsuri la Aceste Discuţii

Palatul Agriculturii Brăila (1923 - 1929)

Situat pe Valea Călărașilor, la numărul 52, impozantul Palat al Agriculturii este unul dintre frumoasele edificii care, de-a lungul anilor, au constituit un motiv de mândrie pentru orașul dunărean.

Lucrările de construcție ale Palatului Agriculturii din Brăila, important edificiu în stil neo-românesc în care a funcționat aşa-numita bursă europeană a grâului, au fost începute în anul 1923 și finalizate în anul 1929.

Clădirea a fost ridicată de arhitectul Florea Stănculescu la sugestia prefectului din acea vreme, Şerban Răducanu, cu sprijinul ministrului de atunci al agriculturii, Alexandru Constantinescu, pentru a reuni toate instituţiile din oraş subordonate Ministerului Agriculturii şi Domeniilor.

palatul agriculturii3

Arhitectural, imobilul se mândrește cu toate toate elementele caracteristice stilului neoromânesc: foişor cu arcade semicirculare, loggia, pridvorul, panourile decorative în relief, coșurile înalte, acoperișul în patru ape, individualizat pentru fiecare corp al clădirii. Structural, a fost gândit pentru a avea atât funcții administrative, pentru activitatea instituțiilor, dar și pentru a găzdui întruniri şi conferinţe. Cele 122 de încăperi sunt dispuse pe patru niveluri subsol, parter şi două etaje, cu un corp principal și două corpuri laterale.

FOTO Istoria Palatului Agriculturii din Brăila. Ideea prefectului Şerban Rădulescu a fost ridicată prin contribuţie bănească a ţăranilor împroprietăriţi

Printre instituțiile care și-au desfăşurat aici activitatea s-au numărat Camera de Agricultură şi Muzeul Agricol, Inspectoratul Agricol, Inspectoratul Veterinar şi Inspectoratul Cadastral din Ţinutul Dunărea de Jos, Serviciul Veterinar al Judeţului Brăila, Ocolul Agricol Brăila. Tot aici au fost locuințele directorului Camerei de Agricultură și șefului Serviciului Agricol. În perioada interbelică, în Palatul Agriculturii a funcționat și un mic muzeu.

File:Palatul Agriculturii, Braila.jpg | Wine tour, Romania, Places worth visiting

Una dintre legendele legate de clădire este cea conform căreia rușii care și-ar fi stabilit aici cartierul general după cel de-al doilea Război Mondial ar fi fost îngropat, în fața edificiului, statuia ecvestră a regelui Carol I. Pentru a verifica acest zvon au fost demarate, de-a lungul timpului, o serie de săpături și căutări cu aparate cu ultrasunete, dar nu a fost descoperit nimic care să susțină legenda. În plus, directorul Muzeului Brăilei, Ionel Cândea, susține că sursele istorice indică faptul că, în fața Palatului, nu a existat o statuie ecvestră ci doar bustul ministrului Agriculturii care a pus piatra de temelie a clădirii.

intrarea-in-palatul-agriculturii-din-braila-judetul-braila.jpg

Brăila, musai de văzut! | Drum liber - Vezi România cu alți ochi

ora 13.15 - 2 raspunsuri

© 2022   Created by Lenuş Lungu.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor

-->