Zile de naştere

Zile de naştere sărbătorite astăzi

Zile de naştere sărbătorite mâine

Insignă

Se încarcă...

Despre

Lenuş Lungu a creat această reţea Ning.

Cronopedia ~ Taifas literar diferite forme de exprimări artistice: poezii, proze, arte, cărţi, etc

Vizualizări: 26

Răspunsuri la Aceste Discuţii

S-a întâmplat în această zi — 19 mai

Cronologia evenimentelor zilei de 19 mai :

  • 1296: A murit Papa Celestin al V-lea (n. 1215)
  • 1536Anne Boleyn, a doua soţie a lui Henric al VIII-lea al Angliei a fost executată pentru adulter, trădare şi incest (n. cca.1501).
  • 1568: Regina Angliei Elizabeta I a arestat-o pe regina Scoţiei Mary.
  • 1762: A venit pe lume filosoful german Johann Gottlieb Fichte - (d. 1814)
  • 1792: Armata Rusiei invadează Polonia.
  • 1793Olanda ocupă insula franceză St. Maarten (pe care o ţine până în 1795).
  • 1802Napoleon Bonaparte, a creat ordinul “Legiunea de Onoare” drept recompensă pentru merite civile şi militare deosebite în serviciul Frantei, care este cea mai înaltă distincţie care poate fi conferită în Franţa.
  • 1825: S-a stins din viaţă Claude Henri de Rouvroy, conte de Saint-Simon, teoretician social francez (n. 1760)
  • 1853: Prinţul olandez Henry se căsătoreşte cu prinţesa Amalia de Saxony-Weimar.
  • 1881: În Turcia se năştea Mustafa Kemal Ataturk, om politic şi fondatorul Republicii Turcia, fiind primul ei presedinte între 1923 şi 1938. (m. 10.11.1938)
  • 1859: A venit pe lume soprana australiană Nelly Melba - (d. 1931)
  • 1890: În Vietnam se năştea Ho Si Min, om politic, fondator şi presedinte al Vietnamului de Nord - (m. 2.09.1969).
  • 1895: A trecut în nefiinţă José Martí, scriitor şi om politic cubanez (n. 1853)
  • 1898: A venit pe lume filosoful italian Julius Evola - (d. 1974)
  • 1906: Regele italian Victor Emmanuel şi preşedintele Elveţiei deschid tunelul Simplon.
  • 1922: Este înfiinţată "Organizaţia de Pionieri" a Uniunii Sovietice.
  • 1924: În Grecia este Ziua natională în memoria genocidului pontilor. (350.000 de ponti, minoritate greacă instalată pe tărmurile Mării Negre, au fost masacrati de turci în Primul razboi Mondial).
  • 1925: S-a născut dictatorul cambodgian Pol Pot - (d. 1998).
  • 1932: S-a înfiinţat Institutul Superior de Educaţie Fizică din România.
  • 1932: Record mondial de altitudine stabilit de parasutista română Smaranda Brăescu: 7.233 m., la Sacramento, California.
  • 1943Berlinul este declarat "Judenrien" (adică eliberat de evrei).
  • 1944: A venit pe lume politicianul român Petre Popeangă.
  • 1962Marilyn Monroe a cântat la aniversarea preşedintelui american John Kennedy.
  • 1967: URSS ratifică tratatul cu Anglia şi Statele Unite privind interzicerea armelor nucleare în spaţiu.
  • 1971Uniunea Sovietică lansează "Mars 2"
  • 1976: URSS efectuează un test nuclear la Semipalitinsk, în estul Kazahstanului.
  • 1997: Are loc reabilitarea unui grup de 21 de intelectuali condamnaţi politic în timpul comunismului. Printre aceştia s-au numărat: Constantin NoicaAlexandru Paleologu şiNicolae Steinhardt. Decezia a fost dată de Curtea Supremă de Justiţie.
  • 1999: A fost lansat filmul Războiul stelelor - Episodul I - Ameninţarea fantomei.
  • 2005: A fost lansat filmul Războiul stelelor - Episodul III - Răzbunarea Sith.
  • 2007Partidul Pentru Patrie a spus nu suspendării preşedintelui Traian Băsescu.

scriitori români - 19 mai:

19.05.1893 - s-a născut H. Bonciu (m. 1950)
19.05.1937 - s-a născut Sanda Niţescu
19.05.1939 - s-a născut Vasile Galaicu
19.05.1943 - s-a născut Ştefan Cucu
19.05.1944 - s-a născut Ioan Gliga

Născută la Galaţi, în anul 1897, Smaranda Brăescu este emblema paraşutismului românesc. Pe când avea 26 de ani, aceasta a zburat pentru prima dată pe aerodromul din Tecuci. Fratele ei, Tache Brăescu, la rândul său pasionat de aviaţie, a prezentat-o pe Smaranda piloţilor din cadrul Şcolii Militare de Aviaţie de la Tecuci. După această experienţă fascinantă, tânăra începuse să îşi dorească tot mai mult să ajungă să piloteze chiar ea, însă în acele vremuri, această ocupaţie era interzisă femeilor. Nu s-a lăsat însă descurajată şi a plecat la Berlin, unde a urmat cursuri de pilotaj la Şcoala „Schroeder”. Avea pe atunci 30 de ani şi muncea din greu pentru pasiunea sa. Era susţinută şi încurajată de inginerului Heinecke, cu ajutorul căruia şi-a cumpărat o paraşută. În 1930, Smaranda a participat la un amplu miting aviatic, desfăşurat la Satu Mare. Curenţii puternici însă au făcut ca saltul gălăţencei să fie unul extrem de periculos. Avea o paraşută nouă şi rapidă, astfel că Smaranda a suferit un grav accident care a ţinut-o pe patul de spital timp de şase luni. Această experienţă nu a făcut-o să renunţe la visul său; în acelaşi an, paraşutista a zburat din nou, doborând recordul mondial feminin. Sus, la peste 6.000 de metri, erau -20 de grade, iar gălăţeanca nu a purtat masca de oxigen.  Ambiţia gălăţencei a făcut ca aceasta să fie tot mai bună cu fiecare salt, iar rezultatele nu s-au lăsat aşteptate. În 1931, Smaranda Brăescu a primit din partea Comandamentului Aviaţiei Militare aprobarea de a încerca să doboare recordurile feminine din Statele Unite ale Americii şi Europa.   San Francisco, locul ideal pentru antrenamente După pregătiri intense, Smaranda Brăescu a reuşit să doboare recordul deţinut de un american. Astfel, pe 19 mai 1932, în Sacremento, California, gălăţeanca a sărit de la o altitudine de 7.400 de metri. A fost un salt periculos, una dintre paraşute deschizându-se foarte târziu. Aterizarea a fost însă un succes, iar presa de peste ocean era fascinată de curajoasa româncă.Smaranda Brăescu a profitat din plin de şederea în Statele Unite ale Americii şi s-a înscris la cursuri de pilotaj. În urma unui zbor la Roosevelt Aviation Field, aceasta a obţinut brevetul mult dorit. Ajunsă acasă, Smaranda a fost decorată de  Regele Carol al II-lea cu a doua baretă la „Crucea de Aur a ordinului Virtutea Aeronautică”, Regele fiind preşedintele de onoare al Aeroclubului Regal. În 1935, Smaranda reuşeşte să îşi cumpere un avion uşor şi ieftin, pe care l-a trimis în Reading, lângă Londra, pentru verificări. Deoarece au fost probleme cu plăţile finale şi cu documentele trimise de la Bucureşti, directorii companiei au amânat predarea aparatului de zbor, pe care gălăţeanca îl botezase „Aurel Vlaicu”. „De o lună de zile vreau să evadez şi bunul Dumnezeu nu mă mai ajută (…). Oare voi mai ajunge să văd un cer albastru, un soare frumos şi lucitor?! Mi-e dor de familia mea, de surori, fraţi şi copiii lor, mi-e dor de ţara mea şi de mormintele părinţilor mei!”, scria Smaranda în primul său jurnal intim.În drumul ei spre casă, Smaranda a traversat prin ceaţă Canalul Mânecii. „M-am orientat perfect şi când am văzut că mă apropii de apă, unde era tot aceeaşi ceaţă ca şi pe uscat, mi-am făcut Semnul Crucii, am spus Tatăl Nostru şi Ave Maria şi am intrat deasupra mării. Ştiam că am de mers 110 km…”, scria Smaranda în jurnalul ei.Ulterior, aceasta s-a oprit cu avionul „Aurel Vlaicu” în Paris, Nancy - Strasbourg, Landsberg, Munchen, Viena. În acest traiect, Smaranda Brăescu a purtat pe cerul Europei tricolorul românesc, aparatul de zbor având fuzelajul albastru, iar aripile erau vopsite în „tricolorul românesc”: albastru, galben şi roşu. Smaranda Brăescu dădea dovadă de patriotism şi atunci când mergea la recepţii fastuoase, îmbrăcându-se în frumoase costume populare româneşti.  În anii de război, Smaranda s-a alăturat „Escadrilei Albe” de aviaţie sanitară, fiind însoţitoare de zbor, salvând astfel vieţile a sute de soldaţi răniţi pe front. Pentru întreaga sa activitate de pe front, Smaranda Brăescu a fost decorată şi a primit Crucea „Regina Maria”, clasa a III-a. După război, indignată de ceea ce se petrecea în ţara noastră, Smaranda protestează împotriva falsificării alegerilor din noiembrie 1946, semnând, alături de alte personalităţi, un memoriu care a fost trimis Comisiei Aliate de Control. Din nefericire, documentul a ajuns în posesia delegaţiei sovietice, iar gălăţeanca şi ceilalţi semnatari au fost supuşi opresiunii comuniste. Smaranda a fost condamnată, în lipsă, la 2 ani de închisoare. Pentru a scăpa, a fost nevoită să se ascundă, să-şi schimbe numele şi să pribegească în straie de măcuţă greco-catolică. Bolnavă de cancer, Smaranda Brăescu a fost operată, sub numele de Maria Matei. La finalul anului 1947, aceasta era îngrijită la ferma Congregaţiei Maicii Domnului din Cluj, purtând numele de Maria Popescu. Marea paraşutistă a murit în Clinica Universitară a doctorului Iuliu Haţieganu pe 2 februarie 1948, fiind înmormântată la Cimitirul din Cluj.



Citeste mai mult: adev.ro/o0b7my


C








© 2017   Created by Lenuş Lungu.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor

Live Support