Zile de naştere

Zile de naştere sărbătorite astăzi

CATISMA A NOUĂSPREZECEA

PSAMUL 134

Aliluia.

 

1. Lăudaţi numele Domnului, lăudaţi slugi pe Domnul,

2. Cei ce staţi în casa Domnului, în curţile Dumnezeului nostru.

3. Lăudaţi pe Domnul, că este bun Domnul; cântaţi numele Lui, că este bun.

4. Că pe Iacob şi l-a ales Domnul, pe Israel spre moştenire Lui.

5. Căci eu am cunoscut că este mare Domnul şi Domnul nostru peste toţi dumnezeii.

6. Toate câte a vrut Domnul a făcut în cer şi pe pământ, în mări şi în toate adâncurile.

7. A ridicat nori de la marginea pământului; fulgerele spre ploaie le-a făcut; El scoate vânturile din vistieriile Sale.

8. El a bătut pe cei întâi-născuţi ai Egiptului, de la om până la dobitoc.

9. Trimis-a semne şi minuni în mijlocul tău, Egipte, lui Faraon şi tuturor robilor lui.

10. El a bătut neamuri multe şi a ucis împăraţi puternici;

11. Pe Sihon, împăratul amoreilor şi pe Og, împăratul Vasanului şi toate stăpânirile Canaanului.

12. Şi a dat pământul lor moştenire, moştenire lui Israel, poporului Său.

13. Doamne, numele Tău este în veac şi pomenirea Ta, în neam şi în neam.

14. Că va judeca Domnul pe poporul Său şi de slugile Sale se va milostivi.

15. Idolii neamurilor sunt argint şi aur, lucruri făcute de mâini omeneşti.

16. Gură au şi nu vor grăi; ochi au şi nu vor vedea;

17. Urechi au şi nu vor auzi, că nu este duh în gura lor.

18. Asemenea lor să fie toţi cei ce-i fac pe dânşii şi toţi cei ce se încred în ei.

19. Casa lui Israel, binecuvântaţi pe Domnul; casa lui Aaron, binecuvântaţi pe Domnul;

20. Casa lui Levi, binecuvântaţi pe Domnul; cei ce vă temeţi de Domnul, binecuvântaţi pe Domnul.

21. Binecuvântat este Domnul din Sion, Cel ce locuieşte în Ierusalim.

PSAMUL 135

Aliluia.

 

1. Mărturisiţi-vă Domnului că este bun, că în veac este mila Lui.

2. Lăudaţi pe Dumnezeul dumnezeilor, că în veac este mila Lui.

3. Lăudaţi pe Domnul domnilor, că în veac este mila Lui.

4. Singurul Care face minuni mari, că în veac este mila Lui.

5. Cel ce a făcut cerul cu pricepere, că în veac este milă. Lui.

6. Cel ce a întărit pământul pe ape, că în veac este mila Lui.

7. Cel ce a făcut luminătorii cei mari, că în veac este mila Lui.

8. Soarele, spre stăpânirea zilei, că în veac este mila Lui.

9. Luna şi stelele spre stăpânirea nopţii, că în veac este mila Lui.

10. Cel ce a bătut Egiptul cu cei întâi-născuţi ai lor, că în veac este mila Lui.

11. Şi a scos pe Israel din mijlocul lor, că în veac este mila Lui.

12. Cu mână tare şi cu braţ înalt, că în veac este mila Lui.

13. Cel ce a despărţit Marea Roşie în două, că în veac este mila Lui.

14. Şi a trecut pe Israel prin mijlocul ei, că în veac este mila Lui.

15. Şi a răsturnat pe Faraon şi oştirea lui în Marea Roşie, că în veac este mila Lui.

16. Cel ce a trecut pe poporul Lui prin pustie, că în veac este mila Lui.

17. Cel ce a bătut împăraţi mari, că în veac este mila Lui.

18. Cel ce a omorât împăraţi tari, că în veac este mila Lui.

19. Pe Sihon, împăratul amoreilor, că în veac este mila Lui.

20. Şi pe Og, împăratul Vasanului, că în veac este mila Lui.

21. Şi le-a dat pământul lor moştenire, că în veac este mila Lui.

22. Moştenire lui Israel, robul Lui, că în veac este mila Lui.

23. Că în smerenia noastră şi-a adus aminte de noi Domnul, că în veac este mila Lui.

24. Şi ne-a izbăvit pe noi de vrăjmaşii noştri, că în veac este mila Lui.

25. Cel ce dă hrană la tot trupul, că în veac este mila Lui.

26. Mărturisiţi-vă Dumnezeului ceresc, că în veac este mila Lui.

PSAMUL 136

Un psalm al lui David

 

1. La râul Babilonulul, acolo am şezut şi am plâns, când ne-am adus aminte de Sion.

2. În sălcii, în mijlocul lor, am atârnat harpele noastre.

3. Că acolo cei ce ne-au robit pe noi ne-au cerut nouă cântare, zicând: „Cântaţi-ne nouă din cântările Sionului!”,

4. Cum să cântăm cântarea Domnului în pământ străin?

5. De te voi uita, Ierusalime, uitată să fie dreapta mea!

6. Să se lipească limba mea de grumazul meu de nu-mi voi aduce aminte de tine, de nu voi pune înainte Ierusalimul, ca început al bucuriei mele.

7. Adu-Ţi aminte, Doamne, de fiii lui Edom, în ziua dărâmării Ierusalimulul, când ziceau: „Stricaţi-l, stricaţi-l până la temeliile lui!”

8. Fiica, Babilonului, ticăloasă! Fericit este cel ce-ţi va răsplăti ţie, fapta ta pe care ai  făcut-o nouă.

9. Fericit este cel ce va apuca şi va lovi pruncii tăi de piatră.

 

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

 

Aliluia, Aliluia, Aliluia, slavă Ţie, Dumnezeul nostru

Aliluia, Aliluia, Aliluia, slavă Ţie, Dumnezeul nostru

Aliluia, Aliluia, Aliluia, slavă Ţie, Dumnezeul nostru

Doamne miluieşte, Doamne miluieşte, Doamne miluieşte,

 

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

 


PSAMUL 137

Un psalm al lui David

 

1. Lăuda-Te-voi, Doamne, cu toată inima mea, că ai auzit cuvantele gurii mele, şi înaintea îngerilor îţi voi cânta.

2. Închina-mă-voi în locaşul Tău cel sfânt şi voi lăuda numele Tău, pentru mila Ta şi adevărul Tău; că ai mărit peste tot numele cel sfânt al Tău.

3. În orice zi Te voi chema, degrab mă auzi! Sporeşte în sufletul meu puterea.

4. Să Te laude pe Tine, Doamne, toţi împăraţii pământului, când vor auzi toate graiurile gurii Tale,

5. Şi să cânte în căile Domnului, că mare este slava Domnului.

6. Că înalt este Domnul şi spre cele smerite priveşte şi pe cele înalte de departe le cunoaşte.

7. De ajung la necaz, viaza-mă! Împotriva vrăjmaşilor mei ai întins mâna Ta şi m-a izbăvit dreapta Ta.

8. Domnul le va plăti lor pentru mine. Doamne, mila Ta este în veac; lucrurile mâinilor Tale nu le trece cu vederea.

PSAMUL 138

Un psalm al lui David; mai-marelui cântăreţilor.

 

1. Doamne, cercetatu-m-ai şi m-ai cunoscut.

2. Tu ai cunoscut şederea mea şi scularea mea; Tu ai priceput gândurile mele de departe.

3. Cărarea mea şi firul vieţii mele Tu le-ai cercetat, şi toate căile mele mai dinainte  le-ai văzut.

4. Că încă nu este cuvânt pe limba mea

5. Şi iată, Doamne, Tu le-ai cunoscut pe toate pe cele din urmă şi pe cele de demult; Tu m-ai zidit şi ai pus peste mine mâna Ta.

6. Minunată este ştiinţa Ta, mai presus de mine; este înaltă şi n-o pot ajunge.

7. Unde mă voi duce de la Duhul Tău şi de la faţa Ta unde voi fugi?

8. De mă voi sui în cer, Tu acolo eşti. De mă voi pogorî în iad, de faţă eşti.

9. De voi lua aripile mele de dimineaţă, şi de mă voi aşeza la marginile mării

10. Şi acolo mâna Ta mă va povăţui şi mă va ţine dreapta Ta.

11. Şi am zis: „Poate că Întunericul mă va acoperi şi se va face noapte lumina dimprejurul meu”.

12. Dar întunericul nu este întuneric la Tine şi noaptea ca ziua va lumina. Cum este întunericul ei, aşa este şi lumina ei.

13. Că Tu ai zidit rărunchii mei, Doamne, Tu m-ai alcătuit în pântecele maicii mele.

14. Te voi lăuda, că sunt o făptură aşa de minunată. Minunate sunt lucrurile Tale şi sufletul meu le cunoaşte foarte.

15. Nu sunt ascunse de Tine oasele mele, pe care le-ai făcut întru ascuns, nici fiinţă mea pe care ai urzit-o ca în cele mai de jos ale pământului.

16. Cele nelucrate ale mele le-au cunoscut ochii Tăi şi în cartea Ta toate se vor scrie; zi de zi se vor săvârşi şi niciuna din ele nu va fi nescrisă.

17. Iar eu am cinstit foarte pe prietenii Tăi, Dumnezeule, şi foarte s-a întărit stăpânirea lor.

18. Şi-i vor număra pe ei şi mai mult decât nisipul se vor înmulţi. M-am sculat şi încă sunt cu Tine.

19. O, de ai ucide pe păcătoşi, Dumnezeule! Bărbaţi vărsători de sânge, depărtaţi-vă de la mine!

20. Aceştia Te grăiesc de rău, Doamne, şi vrăjmăşii Îţi hulesc numele.

21. Oare, nu pe cei ce Te urăsc pe Tine, Doamne, am urât, şi asupra vrăjmaşilor Tăi m-am mâhnit?

22. Cu ură desăvârşită i-am urât pe ei şi mi s-au făcut duşmani.

23. Cercetează-mă, Doamne, şi cunoaşte inima mea; încearcă-mă şi cunoaşte cărările mele

24. Şi vezi de este calea fărădelegii în mine şi mă îndreptează pe calea cea veşnică.

PSAMUL 139

Un psalm al lui David; mai-marelui cântăreţilor.

 

1. Scoate-mă, Doamne, de la omul viclean şi de omul nedrept mă izbăveşte,

2. Care gândeau nedreptate în inimă, toată ziua îmi duceau război.

3. Ascuţit-au limba lor ca a şarpelui; venin de aspidă sub buzele lor.

4. Păzeşte-mă, Doamne, de mână pacătosului; scoate-mă de la oamenii nedrepţi, care au gândit să împiedice paşii mei.

5. Pusu-mi-au cei mândri cursă mie şi funii; curse au întins picioarelor mele; pe cărare mi-au pus pietre de poticneală.

6. Zis-am Domnului: „Dumnezeul meu eşti Tu, ascultă, Doamne, glasul rugăciunii mele”.

7. Doamne, Doamne, puterea mântuirii mele, umbrit-ai capul meu în zi de război.

8. Să nu mă dai pe mine, Doamne, din pricina poftei mele, pe mâna păcătosului; viclenit-au împotriva mea; să nu mă părăseşti, ca să nu se trufească.

9. Vârful latului lor, osteneala buzelor lor să-i acopere pe ei!

10. Să cadă peste ei cărbuni aprinşi; în foc aruncă-i pe ei, în necazuri, pe care să nu le poată răbda.

11. Bărbatul limbut nu se va îndrepta pe pământ; pe omul nedrept răutatea îl va duce la pieire,

12. Ştiu că Domnul va face judecată celui sărac şi dreptate celor sărmani.

13. Iar drepţii vor lăuda numele Tău şi vor locui cei drepţi în faţa Ta.

 

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

 

Aliluia, Aliluia, Aliluia, slavă Ţie, Dumnezeul nostru

Aliluia, Aliluia, Aliluia, slavă Ţie, Dumnezeul nostru

Aliluia, Aliluia, Aliluia, slavă Ţie, Dumnezeul nostru

Doamne miluieşte, Doamne miluieşte, Doamne miluieşte,

 

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

 


PSAMUL 140

Un psalm al lui David.

 

1. Doamne, strigat-am către Tine, auzi-mă; ia aminte la glasul rugăciunii mele, când strig către Tine.

2. Să se îndrepteze rugăciunea mea ca tămâia înaintea Ta; ridicarea mâinilor mele, jertfă de seară.

3. Pune, Doamne, strajă gurii mele şi uşă de îngrădire, împrejurul buzelor mele.

4. Să nu abaţi inima mea spre cuvinte de vicleşug, ca să-mi dezvinovăţesc păcatele mele; iar cu oamenii cei ce fac fărădelege nu mă voi însoţi cu aleşii lor.

5. Certa-mă-va dreptul cu milă şi mă va mustra, iar untdelemnul păcătoşilor să nu ungă capul meu; că încă şi rugăciunea mea este împotriva vrerilor lor.

6. Prăbuşească-se de pe stâncă judecătorii lor. Auzi-se-vor graiurile mele că s-au îndulcit,

7. Ca o brazdă de pământ s-au rupt pe pământ, risipitu-s-au oasele lor lângă iad.

8. Căci către Tine, Doamne, Doamne, ochii mei, spre Tine am nădăjduit, să nu iei sufletul meu.

9. Păzeşte-mă de cursa care mi-au pus mie şi de smintelile celor ce fac fărădelege.

10. Cădea-vor în mreaja lor păcătoşii, ferit sunt eu până ce voi trece.

PSAMUL 141

Un psalm al lui David: al priceperii; când era el în peşteră. O rugăciune.

 

1. Cu glasul meu către Domnul am strigat, cu glasul meu către Domnul m-am rugat.

2. Vărsa-voi înaintea Lui rugăciunea mea, necazul meu înaintea Lui voi spune.

3. Când lipsea dintru mine duhul meu, Tu ai cunoscut cărările mele. În calea aceasta în care am umblat, ascuns-au cursă mie.

4. Luat-am seama de-a dreapta şi am privit şi nu era cine să mă cunoască. Pierit-a fuga de la mine şi nu este cel ce caută sufletul meu.

5. Strigat-am către Tine, Doamne, zis-am: „Tu eşti nădejdea mea, partea mea eşti în pământul celor vii”.

6. Ia aminte la rugăciunea mea, că m-am smerit foarte. Izbăveşte-mă de cei ce mă prigonesc, că s-au întărit mai mult decât mine.

7. Scoate din temniţă sufletul meu, ca să laude numele Tău, Doamne. Pe mine mă aşteaptă drepţii, până ce-mi vei răsplăti mie.

PSAMUL 142

Un psalm al lui David: al priceperii; când îl prigonea pe el fiul lui.

 

1. Doamne, auzi rugăciunea mea, ascultă cererea mea, întru credincioşia Ta,   auzi-mă, întru dreptatea Ta.

2. Să nu intri la judecata cu robul Tău, că nimeni din cei vii nu-i drept înaintea Ta.

3. Vrăjmaşul prigoneşte sufletul meu şi viaţa mea o calcă în picioare; făcutu-m-a să locuiesc în întuneric, ca morţii cei din veacuri.

4. S-a mâhnit în mine duhul meu, în mine inima mea s-a tulburat.

5. Adusu-mi-am aminte de zilele cele de demult; cugetat-am la toate lucrurile Tale, la faptele mâinilor Tale m-am gândit.

6. Întins-am către Tine mâinile mele, sufletul meu, ca un pământ însetoşat.

7. Degrabă auzi-mă, Doamne, că a slăbit duhul meu. Nu-ţi întoarce faţa Ta de la mine, ca să nu mă asemăn celor ce se coboară în mormânt.

8. Fă să aud dimineaţa mila Ta, că la Tine mi-e nădejdea. Arată-mi calea pe care voi merge, că la Tine am ridicat sufletul meu.

9. Scoate-mă de la vrăjmaşii mei, Doamne! La Tine am scăpat,

10. Învaţă-mă să fac voia Ta, că Tu eşti Dumnezeul meu. Duhul Tău cel bun mă va povăţui la pământul dreptăţii.

11. Pentru numele Tău, Doamne, dăruieşte-mi viaţa. Întru dreptatea Ta, scoate din necaz sufletul meu.

12. Şi întru mila Ta vei sfârşi pe vrăjmaşii mei şi vei pierde pe toţi cei ce necăjesc sufletul meu, că eu sunt robul Tău.

 

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

 

Aliluia, Aliluia, Aliluia, slavă Ţie, Dumnezeul nostru

Aliluia, Aliluia, Aliluia, slavă Ţie, Dumnezeul nostru

Aliluia, Aliluia, Aliluia, slavă Ţie, Dumnezeul nostru

Doamne miluieşte, Doamne miluieşte, Doamne miluieşte,

 

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

DUPĂ A NOUĂSPREZECEA CATISMA

Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluieşte-ne pe noi!

Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluieşte-ne pe noi!

Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluieşte-ne pe noi!

 

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

 

Preasfântă Treime, miluieşte-ne pe noi. Doamne, curăţeşte păcatele noastre. Stăpâne, iartă fărădelegile noastre. Sfinte, cercetează şi vindecă neputinţele noastre, pentru numele Tău.

 

Doamne miluieşte, Doamne miluieşte, Doamne miluieşte.

 


Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

 

Tatăl nostru, Care eşti în ceruri, sfinţească-Se numele Tău, vie împărăţia Ta, fie voia Ta, precum în cer şi pe pământ. Pâinea noastră cea spre fiinţă, dă-ne-o nouă astăzi, şi ne iartă nouă greşalele noastre, precum şi noi iertăm greşiţilor noştri. Şi nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbăveşte de cel rău.

Apoi troparele, glasul al 2-lea:

Mulţumindu-Ţi Ţie, Te slăvesc, Dumnezeul meu, că tuturor păcătoşilor le-ai pus la îndemână pocăinţa. Să nu mă ruşinezi, Mântuitorule, când vei veni să judeci toată lumea, nici pe mine, cel ce am făcut lucruri de ruşine!

 

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

 

Fără de număr greşindu-Ţi, pedepse nenumărate aştept, dar Tu, Dumnezeul meu, îndură-Te şi mă mântuieşte!

 

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

 

La mulţimea milei tale alerg acum, Născătoare de Dumnezeu: dezleagă-mi lanţurile greşelilor mele!

 

Apoi,

Doamne miluieşte (de 40 de ori)

şi rugăciunea aceasta:

Stăpâne, Hristoase Dumnezeule, Cel ce cu patimile Tale ai vindecat patimile mele şi cu rănile Tale ai tămăduit rănile mele, dăruieşte-mi lacrimi de umilinţă mie, celui ce mult  Ţi-am greşit! Împrumută trupului meu din mireasma trupului Tău celui de viaţă făcător şi îndulceşte sufletul meu cu cinstit Sângele Tău, de amărăciunea cu care m-a adăpat protivnicul.

Înălţă către Tine mintea mea cea târâtă în jos şi mă ridică din prăpastia pieirii! Că nu am pocăinţă, nu am umilinţă, nu am lacrimi de mângâiere, care întorc pe fii la moştenirea lor. Întunecat sunt la minte de patimile lumeşti, nu pot căuta spre Tine la durere, nici nu mă pot înfierbânta cu lacrimile dragostei celei către Tine.

Dar, Stăpâne Doamne, Iisuse Hristoase, Vistieria bunătăţilor, dăruieşte-mi pocăinţă desăvârşită şi înnoieşte iarăşi în mine întipărirea chipului Tău! Deşi eu Te-am părăsit, Tu însă nu mă părăsi! Ieşi de mă caută şi mă întoarce iarăşi la păşunea Ta, numărându-mă iarăşi cu oile cele alese ale turmei Tale! Hrăneşte-mă şi pe mine împreună cu dânsele, cu verdeaţă dumnezeieştilor Tale Taine, pentru rugăciunile Preacuratel Maicii Tale, şi ale tuturor sfinţilor Tăi.

Amin.

[pomelnic]

Vizualizări: 24

© 2017   Created by Lenuş Lungu.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor

Live Support