Cronopedia ~ club de scriere literar-artistică

amintiri temporale din faptul serii

Zile de naştere

Zile de naştere sărbătorite astăzi

Observaţii sau băgări de seamă asupra regulelor şi orînduielilor Gramaticii rumâneşti
225 ani de la apariţie

Istoria tiparului în Râmnicu Vâlcea începe în anul 1705, când episcopul Antim Ivireanu aduce prima tiparniţă în oraş. Aici vor fi realizate lucrări importante pentru cultura şi istoria noastră.
Astel în 1787 se publică prima lucrare de gramatică din Ţara Românească de către Ienăchiţă Văcărescu numită "Observaţii sau băgări de seamă asupra regulelor şi orânduielilor Gramaticii rumâneşti".
Autorul, reprezentant al curentului iluminist şi urmaş al vistiernicului Ianache de la curtea lui Constantin Brâncoveanu, s-a implicat la rândul său în istoria ţării, având roluri importante în politica externă a Ţării Româneşti. Erudit, cu vastă cultură, poliglot, adeptul latinităţii poporului român, resimte lipsa unei lucrări de specialitate dedicată regulilor de scriere a limbii.
Lucrarea publicată la Râmnicu Vâlcea, cu prefaţă închinată episcopului Filaret, conţine note ale autorului referitoare la istoria românilor, precum şi părerile despre istoria limbii române şi despre limba română contemporană lui. Această operă din secolul XVIII, apărută şi la Viena, era necesară pentru păstrarea unităţii limbii române supuse influenţelor balcanice şi ale imperiilor vecine.
Lucrarea pe care si-o propunea era de întemeiere a limbii conform unor reguli care să fie accesibile tuturor. Definiţia acordată de el gramaticii este:

Gramatica e meştesug ce-arată –alcătuire,
Si toti print-însă pot verice povăţuire.
S-a scrie încă într-ales cu reguli arătate
Pa toţi învaţă d-a le şti fără greşeală toate
Şi versuri înmeşteşugite arată d-a sa face
Silţi-vă a o învăţa sau faceţi cum vă place.

Cu ultimul vers al definiţiei lasă libertatea cititorului să decidă asupra opţiunii de utlizare a regulilor propuse de el ca observaţii. Artist, nu impune forţat regulile gramaticale. Cu entuziasm de poet şi cunoscându-şi limitele de "om plin de neştiinţă", în lipsa unei lucrări similare, s-a simţit obligat să facă o încercare cât de slabă, numai să aducă un folos oarecare şi să dea şi altora îndemn să lucreze ceva mai bun.
În prefaţă, I. Văcărescu indică faptul că „lipsesc din limba noastră toţi termenii ştiinţii” şi alege posibilitatea folosirii neologismelor, iar în prima parte propune categoriile gramaticale.
Contribuţia sa se constituie în observaţiile pe care le exprimă, folosind în lipsa unor termeni adecvaţi neologisme din italiană, aceasta limbă fiind folosită ca sursă de provenienţă pentru termenii gramaticali pe care îi introduce cu ajutorul unor termeni slavoni cunoscuţi de şcolile româneşti ale vremii, ca "nome", "pronome", "gramatica", "sostantivu perfet şi iperfet" (perfect, imperfect), termeni adaptaţi fonetic sau morfologic în limba română ş.a.
A dorit să alcătuiască şi cuvinte în limba română ca "spre graiu" pentru adverb, "cădere nemuitoare" pentru caz genitiv, „modă indicativă, adică arătătoare sau hotărâtoare” , „infinitivă, adică nesăvârșitoare sau nehotărâtoare” etc., dar acestea nu au fost acceptate pentru utilizare curentă.
În partea a doua "Prozodia" enunţă reguli de ortografie, descrie semnele de punctuatie si accentul.
În partea a treia, "Sintaxa" se ocupă de originea părţilor de propoziţie şi foloseşte termeni grecesti ex diftongul, sylabe, lexis, unde identifică 15 reguli .
Simplifică scrierea cu litere chirilice acceptând doar 33 de litere din acest alfabet pentru utilizare, pe care le subîmparte în glasnice (vocale) şi neglasnice (consoane). El nu propune eliminarea cuvintelor slave din limbă si recomandă îmbogăţirea vocabularului, introducând neologisme din limba greacă.
Partea a IV-a, "Despre poetică", e consacrată poeticii, expunând, în spirit clasic, principii de tehnică a versificaţiei, ilustrate cu numeroase exemple, după modelul prozodiei antice şi moderne.
Observaţiile gramaticale elaborate de el s-au dorit un îndreptar şi ghid în constituirea unor norme generale pentru cei interesaţi de studiul limbii. Lucrarea sa de pionierat este de nivel mediu, dar va reprezenta un model pentru Ion Heliade Rădulescu care în 1828 la Sibiu va tipări "Gramatica românească".
Aceste prime lucrări de gramatică, ale lui I. Văcărescu si I.H.Rădulescu, orientează studiul limbii pe latinitatea poporului român

Bibliografie critică selectivă
Al. Piru, Istoria literaturii române, II, Epoca premodernă, EDP, Bucureşti, 1970..
Al. Piru, Poeţii Văcăreşti, Editura Tineretului, Bucureşti, 1967.
.Eugen Simion, Dimineaţa poeţilor, Editura Cartea Românească, Bucureşti, 1980.

Vizualizări: 923

Răspunsuri la Aceste Discuţii

Lucrarea lui I . Vacarescu a fost prima gramatica romaneasca tiparita in Tara Romaneasca

Gramatica rumânească a lui Ienăchiță Văcărescu (1787)

Pentru a gusta dulceaţa miezului, trebuie înlăturate cojile amare! Şi fără şlefuirile gramaticii - nimic n-ar fi posibil! Nici o simfonie a sufletului prin intermediul fonemelor! Salut toate spiritele care s-au ocupat de această parte magică a întregului - precum şi pe cei care evidenţiază munca lor, tăcută dar imperios necesară! Cu drag, Gerra

Nimic nu ne ajută mai mult să înţelegem melancolia decât o carte de gramatică. Gramatica e cel mai bun antidot împotriva urâtului.

 în Caiete II. 1966-1968

 

 

Niciodată să nu vorbeşti incorect; nu numai că insulţi gramatica, dar faci să sufere şi sufletele.

citat din 

 

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Istoricul gramaticilor descriptive și normative ale limbii române

  • Cea mai veche gramatică a limbii române (ms. rom. BAR 583) este Gramatica rumânească a lui Dimitrie Eustatievici (1757). A fost editată de N. A. Ursu în 1969.
  • Prima gramatică a limbii române scrisă în limba latină este Institutiones linguae valachicae, alcătuită în jurul anului 1770 (ms. aflat la Kalocsa, în Ungaria). A fost editată în 2001 de Gheorghe Chivu.
  • Cea mai veche gramatică a limbii române (tipărită) este Elementa linguae daco-romanae sive valachicae a lui Samuil Micu și Gheorghe ȘincaiViena1780.
  • Cea mai veche gramatică a limbii române tipărită în Țara Românească este cea a lul Ienăchiță VăcărescuObservații sau băgări de seamă asupra regulelor și orânduielelor gramaticii rumânești, publicată concomitent la Râmnicu Vâlcea și la Viena, în 1787.
  • Primul tratat important (prin concepția fonetică și prin simplificarea scrierii cu alfabetul chirilic) al gramaticii limbii române a fost publicat de către Ion Heliade-RădulescuSibiu1828.
  • Cea dintâi gramatică istorică a limbii române a fost scrisă de Timotei Cipariu1854.
  • Prima gramatică științifică a limbii române a fost Gramatica română a lui H. Titkin, Iași, 1891.

Lista altor gramatici vechi ale limbii române

Gramatici moderne

  • Iorgu IordanGramatica limbii române, București, 1937
  • Alexandru Rosetti și Jacques ByckGramatica limbii române, București, 1943
  • Gramatica limbii române, vol. I-II, București, 1954; ediția a II-a, revăzută și adăugită, 1963 (coordonator Alexandru Graur)
  • Mioara AvramGramatica pentru toți, București, 1986
  • Gramatica limbii române, vol I, Cuvântul, vol II, Enunțul, București, Editura Academiei Române, 2005, coordonator Valeria Guțu Romalo (ediție revizuită, 2008)

Gramatici comparative

  • Prima încercare a unei gramatici comparative a limbii române a făcut-o Ioan Manliu cu lucrarea Gramatica istorică și comparativă a limbei române pentru cursul superior, (1894)

Gramatici structuraliste

  • Iorgu Iordan, Valeria Guțu-Romalo, Alexandru NiculescuStructura morfologică a limbii române contemporane, (1967)
  • Valeria Guțu-Romalo, Morfologia structurală a limbii române, (1968)
  • Maria Manoliu-Manea, Sistematica substitutelor din româna contemporană standard, (1968)
  • Georgeta Ciopmec, Constantin Dominte, Valeria Guțu-Romalo, Clement Mîrza, Emanuel VasiliuLimba română contemporană, vol. I (red. acad. Ion Coteanu), (1974)

Gramatici transformaționale

  • Emanuel Vasiliu, Sanda Golopenția-EretescuSintaxa transformațională a limbii române, (1969)
  • Gabriela Pană Dindelegan, Sintaxa transformațională a grupului verbal în limba română (1974)


© 2020   Created by Lenuş Lungu.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor

-->