amintiri temporale din faptul serii
- ww.procesulcomunismului.com/mărturii/.../popa_nic_represiune_neamţ_3_4.pdf
Cuvinte cheie :
Alexandru Hrib [Scrieri documentare] |
|
de Necompletat [alte lucrari ale acestui autor] | |
Născut la 27 iunie 1914, în Vorniceni. Fost învăţător. Pensionar. Locuieşte în Dorohoi. Întors de pe front, am intrat în învăţământ, în Vorniceni, comuna natală. Tot pe-atunci, în 1945, m-am înscris în PNŢ. Şi directorul meu, Costică Ciubotaru, era ţărănist. În toamna anului 1946, m-am căsătorit şi am fost transferat, la cerere, în judeţul Neamţ, de unde era soţia. Am fost învăţător şi director de şcoală în satul Bordea, comuna Ştefan cel Mare. După arestările din 1948, preotul Filip, din comuna Boureni Iaşi, şi cu mine, am înfiinţat o organizaţie pe care am numit-o Frontul Patriei. Era o organizaţie paramilitară, care avea drept obiective nesupunerea, chiar armată, la colectivizare, lupta împotriva bolşevizării ţării, pregătirea populaţiei satelor în vederea conflictului, prevăzut de noi, dintre Occident şi URSS. Credeam că vin americanii! Organizaţia a acţionat de la Paşcani, Sodomeni Vatra Paşcani, până la Roznov, spre Bistriţa, până jos, la Roman, Bîrgăuani, în judeţul Neamţ, şi până la Pipirig, sus, spre Mînăstirea Neamţ. O primă tentativă de a mă aresta s-a produs în 25 noiembrie 1950. La mine acasă venise unul din membrii foarte activi ai organizaţiei noastre, Constantin Malu, din Verşani Tupilaţi. El aflase că într-un sat de pe Bistriţa au fost descoperiţi câţiva de-ai noştri. Cineva trădase. Acum veneau pe fir securiştii. Malu se aştepta ca Securitatea să ajungă şi la mine; totuşi, nu m-a avertizat. Securiştii (un camion întreg) au înconjurat casa. Malu s-a blocat într-o cameră. A aruncat mai multe grenade în diferite direcţii, dar fără să le amorseze. Un securist a început să tragă. Malu a forţat geamul şi a ripostat cu foc. Pe mine mă capturaseră. Un securist mă ţinea de gât. Când a auzit focuri deasupra noastră, securistul s-a adăpostit într-un şanţ şi a slăbit strânsoarea. Atunci l-am lovit şi am fugit, securistul a tras după mine, dar am avut noroc; arma i s-a blocat (era de la Securitatea din Bacău şi, mai târziu, mi-a spus ce i se întâmplase cu arma). Malu a fost rănit. Securiştii l-au fugărit. În grădina unuia Huioagă, a dat de-o fântână şi s-a aruncat înăuntru. Apa l-a ridicat afară şi s-a ţinut de pietre. Securiştii l-au pierdut. Nu-şi închipuiau că e în fântână. Apoi, crezându-ne mai mulţi, au plecat. Cu Malu m-am întâlnit mai târziu. Am stat fugari Domnule Hrib, de unde aveaţi arme? Se puteau lua cu camionul! Erau arme rămase după război. În zonă fusese linia frontului, cu multe cazemate. Şi acum, dacă s-ar face săpături, arme s-ar mai găsi. Eraţi fugari Da. În trei. Cu Malu şi cu soţia mea (din prima căsătorie). După tentativa de arestare, ea a venit cu mine. Copilul nostru a rămas la bunica lui. A crescut sub |
numele ei, Jora. Stăteam prin păduri, dar aveam legături şi în sate. Dormeam la diferite case. Oamenii ne dădeau sau ne aduceau mâncare. am stat şi în gurile de apă de la Timişeşti, de unde se aprovizionează cu apă Iaşii. Am dus-o aşa până la descoperirea mea, tot prin pădure, la 17 iunie 1951. Atunci am fost prins şi arestat, la Sodomeni, lângă Paşcani. Au fost iarăşi schimburi de focuri? Nu. Eram în podul casei unui cetăţean. Nu se putea trage, că era în plină zi. Dacă era noaptea, trăgeam sigur! Aveam şi grenade. A fost arestată şi soţia mea. Constantin Malu a sfârşit împuşcat în lupta de la Fîntîna Tîlharului, din pădurea Boureni. Anchetarea noastră a durat din 1951, până în 1953. Am fost judecaţi de Tribunalul Militar Iaşi şi condamnaţi la 25 de ani de închisoare. Tot la 25 de ani a fost condamnată soţia dintâi, Aurica Gorgos - Hrib. Preotul Filip, cu care am înfiinţat Frontul Patriei, a fost ucis în 1952, în timpul anchetelor, la Securitatea din Bacău. Am stat închişi 13 ani şi o lună. Am trecut prin închisoarea Securităţii din Bacău; în tranzit, prin Jilava; la Capul Midia, până la încetarea lucrărilor la Canal; prin Aiud; la Cavnic, la mina de plumb, unde am stat trei ani, până la închiderea acesteia; la Baia Sprie, doi ani, tot la mină; prin Gherla, din 1958 până în 1964. La 1 august 1964, cu ultima tranşă de deţinuţi politici, am fost pus şi eu în libertate. După eliberare, am venit la Dorohoi, unde locuia, bolnavă, mama. Dacă aş fi fost reprimit în învăţământ, m-aş fi întors la Vorniceni, dar aşa ceva nu era posibil. Din motive personale, m-am despărţit de prima soţie, care fusese eliberată din închisoare cu câteva luni înaintea mea. Am obţinut foarte greu un serviciu. M-am dus la Securitate şi le-am spus că, dacă nu primesc slujbă, mă întorc la Gherla. Cu intervenţii, am fost angajat, ca funcţionar tehnic, la Lupta pentru Pace, unde m-a şicanat fostul director, Aurel Frunză. Am lucrat doi ani la Centrul energetic, până când, descoperindu-mi-se trecutul, mi s-a restructurat (iarăşi) postul. Şase ani am lucrat în comerţul dorohoian. După ce am fost pisat de directorul OCL, Fusa, şi de şeful de serviciu Octav Pintilie (viitor deputat PSDR!), am ieşit la pensie, şi eu şi ceilalţi bucurându-ne că am scăpat unii de alţii. Trebuie să mai spun că, după închisoare, am fost mereu urmărit, mereu cercetat, mereu achitat. Securiştii voiau informaţii. Ce informaţii? Fiecare fost deţinut a păţit la fel. Poate că voiau să ne compromită. Fără să înţeleagă că, dacă ceva era compromis în România, acela era comunismul.(Calvarul deţinuţilor anticomunişti botoşăneni, consemnate de Dumitru IGNAT) |
Onorat, că acordaţi atenţie articolului meu, Dle Ioan Muntean!
(De precizat două corecturi la consemnarea lui Dumitru Ignat din "Jurnalul de Botosani": Mahu, nu Malu şi Verşeni, nu Verşani.)
Biserica parohiei Soci, Protopopiatul Paşcani
Imaginile sunt ale actualei Biserici "Sf. Arh. Mihail si Gavriil" din Soci. Parintele Neculai Filip a slujit in lacasul cel vechi, demolat. In locul vechii biserici, in cimitirul careia sunt inhumati circa 500 de ostasi romani, cazuti in Al Doilea Razboi Mondial, se afla o Biserica de lemn (abia construita), in stil maramuresean. A fost reamenajat si cimitirul (spre edificare, am adaugat fotografia))
© 2021 Created by Lenuş Lungu.
Oferit de
Embleme | Raportare eroare | Termeni de utilizare a serviciilor