Zile de naştere

lumina-mi scade, timp e la crepuscul
mai văd copacii aplecaţi pe stradă
mă strânge clipa cu un nod minuscul
noaptea se-agaţă, dar nu vrea să cadă

la răsărit sfârşitul mi-i aproape
nu vreau să vină şi-s bolnav de frică
mai lasă-mi ochii scânteind în noapte
că geana lor lumina nu-mi ridică

scurtăm distanţe ucigând secundă
cum Chronos muşcă ucigaş din timp
îşi mai ucide fluviul câte-o undă,
mai moare-un zeu, acolo, în Olimp

mi-e somn de tine, pe final de eră
şi te respir ca aerul în seră…

Vizualizări: 34

Răspunsuri la Aceste Discuţii

Frumos poem!

© 2017   Created by Lenuş Lungu.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor

Live Support