Cronopedia ~ club de scriere literar-artistică

amintiri temporale din faptul serii

Zile de naştere

Zile de naştere sărbătorite astăzi

Zile de naştere sărbătorite mâine

Încetişor, mergea tiptil

Pe-o frunzuliţă melcul Mil

Zărit-a în departare           

Broscuţa Tec la plimbare.

Dorind să grăbească pasul

Melcul s-a lovit cu nasul,

               De un copac

               Şi a urlat.

 

Broscuţa ţestoasă Tec

Întorcând capul încet,

L-a zărit pe melcul Mil

Supărat, venind tiptil.

Când de ea s-a apropiat

Salutându-l, l-a-ntrebat:

               -Ce-ai păţit?

               -M-am lovit.

 

După ce s-au liniştit

Cei doi prieteni s-au gândit

Să meargă la pescuit

Împreună, negreşit …

Decizia luată

Le trebuia o barcă

               Închiriată

               De lângă baltă.

 

Supăraţi, nevoie mare …

Că atunci nu era soare,

Au plecat de dimineaţă,

Ca să prindă loc în faţă,

Fiindcă bărci erau puţine,

Iar la baltă lumea vine,

               Chiar de plouă

               Sau e rouă.

 

 

Dar înaintând repejor

Se întâlniră-n drumul lor

Cu trei râme mititele.

Cei doi, lăsând undiţele,

Le-au lovit mai mişeleşte

Sperând momeala de-un peşte

               Sau de doi

               Mai de soi.

 

Ei la baltă au ajuns

Când soarele a apus

Pescarii plecau acasă,

Cu mult peşte în plasă.

Bărci de-nchiriat n-au prins

S-au pus amândoi pe-un plâns.

               Ei oftau

               Şi ţipau!

 

Apăru un crocodil.

Broasca Tec şi melcul Mil

Îl salută: - Ce doriţi,

Oare vreţi să pescuiţi?

-Dacă dumneata ai vrea

Să ne ţii-n spinarea ta,

               Noi pescuim

               Şi nu vâslim!

 

Crocodilul a acceptat,

În spinare i s-au urcat

Şi-au plecat cu veselie

În această expediţie.

Când în apă au ajuns

Pe crocodil l-a împuns

               Un ţânţar.

               Ce coşmar!

 

Făcând o mişcare bruscă

Şi uitând ce are-n cârcă,

Pe spinare s-a scărpinat.

Pasagerii au lunecat.

Îngroziţi şi înspăimântaţi

Se întrebau cei doi fârtaţi:

               -Apa-i rece,

               Cum vom trece?

 

La mal au ajuns cu greu.

Amândoi tremurau mereu.

Şi-au decis atunci în grabă,

Să mănânce numai iarbă!

Iar fiindcă-s foarte necăjiţi,

S-au culcat. Sunt obosiţi.

               Vai de ei …

               Derbedei!

Vizualizări: 7

© 2019   Created by Lenuş Lungu.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor

Live Support /********* ********/