amintiri temporale din faptul serii
Muzicalitatea literaturii este o simfonie.Literatura a reprezentat întotdeauna poarta spre o lume magică,a imaginaţiei.Să ne reamintim operele celebrilor dramaturgi,romancieri,poeţi,şi creaţii personale:poezii,proză,eseu
Locaţie : Constanta
Membri : 73
Activitatea Recentă : Iun 23, 2019
Aici va puteti adauga poezii,ganduri,creatii personale
Începută de Lenuş Lungu. Cel mai recent răspuns de Lenuş Lungu Iun 23, 2019. 1 Răspuns 2 Îi place
Aliona GRATIRetardul metodologic, forma predominant cronicărească, lipsa traducerilor…Continuare
Începută de Lenuş Lungu. Cel mai recent răspuns de Nitu Constantin Ian 31, 2019. 1 Răspuns 6 Îi place
Eminescu si Slavici – o prietenie literara Pe Eminescu, Slavici l-a cunoscut la Viena in…Continuare
Începută de Lenuş Lungu Ian 24, 2019. 0 Răspunsuri 1 Îmi place
S-a născut la Iași, la 5 ianuarie 1878. Este fiul colonelului Emanoil…Continuare
Începută de Lenuş Lungu. Cel mai recent răspuns de Lenuş Lungu Ian 14, 2019. 2 Răspunsuri 10 Îi place
Tragedia din literatură română care se ascunde în spatele locului denumit „Fântâna lui Coșbuc""Fântâna lui Coșbuc" este un loc care se află în apropierea municipiului Târgu-Jiu, în comuna Bălești.…Continuare
Adaugă un comentariu
Am găsit aici miracole sufletești, lecuitoare!
Autoarea va multumeste, d-le Gruia Lucian!
O seara frumoasa!
Anca Tanase
IMPRESIONANTA POEZIA CU NUMELE TAU, FELICITARI AUTOAREI
Frumoasă scrisoare Lucreţia
Aforisme
Emanciparea bărbatului a-nceput de la perucă
Bărbaţii sunt fluturi ce devin cu timpul omizi
Cucul e singul mascul resemnat
Nu toţi bărbaţii cu barbă sunt mincinoşi.
Mărul frumos poate avea inima stricată.
Legea relativităţii nu ne permite să fim relativi şi în fapte
Femeilor le plac haine noi, bărbaţilor - feţe noiIubirea de noapte e tainică, cea de zi e trainică
Scrisoare de dragoste
Ai uitat iarăşi, dragul meu, să-mi scrii sau, poate, gândurile tale adunate în "corola de minuni a lumii" s-au rostogolit spre o altă iubire... Nu, nu mă supăr!
Greşind drumul, privesc prăpastia spre care mă indrept fără să sufăr.Aripa timpului m-a năucit, m-a lovit, mă doare, tare mă doare locul atingerii iubirii tale. Priveam împreună salcâmii de pe vârful dealului; aerul mirosea a fân, ziua era o lungă sărutare şi doar apusul soarelui îmi aducea regrete.
Cele câteva ore petrecute alături au fost o sperantă spre mai bine, dar binele de rău nu l-ai putut distinge. Erai la cumpăna anilor, iubirii, dezamăgirii.
Zâmbesc încrezătoare. Nicio femeie nu ştie să te sărute ca mine, să-ţi clădească vise care nu mor, să înfrunte lumea cu nimicul de mână.
Acum, câţiva ani, când mă agăţam conştientă de orice lucru, când viaţa avea căldura primăverii şi frumuseţea frunzelor căzute, imi spuneai: "Se va termina!". Acele vorbe se repetă cu rost şi cruzime.
Noaptea pierzaniei a fost un moft pe care n-am putut să ţi-l refuz.
Într-un miez de noapte tomnatic, când mustul obosise dând in vin, mi-ai spus o poveste frumoasă... Fulgerul lumina destine întâmplătoare şi tu imi răscoleai gânduri, amintiri, reuşind să faci din mine o fiinţă total nouă. Priveam năucită bărbatul pe care-l uram şi-l iubeam în acelaşi timp.
dragul meu, ştii de ce-mi place să-mi trezească uneori vântul regretele, să mă-nvăluie cu nepăsarea în care mă afund conştient?Deoarece totul este doar strigătul nopţii şi al inimii care te rugau să nu mă părăseşti.
miroase a struguri copţi şi-a crizanteme înflorite. La acea întretăiere, de vise si amintiri, o clipă, doar o clipă, m-am oprit locului buimăcită de atâta frumuseţe sălbatică. Doar adevărul, mai crud ca altădată, m-a învins. Am deschis larg fereastra şi am primit prezentul cu faţa scăldată in lacrimi Abia acum înţeleg că iubirea ta e jocul în jurul focului când visele devin scântei ce-mi luminează viaţa
frumos şi atât de trist...îmi pare atât de cunoscut...
BUN GASIT TUTUROR ! MINUNAT UNIVERS!
Dacă aş avea mijloace, n-aş face nimic altceva decât o bancă de lemn în mijlocul mării. Construcţie grandioasă de stejar geluit, să respire pe ea, în timpul furtunii, pescăruşii mai laşi. E destul de istovitor să tot împingi din spate valul, dându-i oarecare nebunie; vântul, el, mai degrabă, s-ar putea aşeza acolo din când în când. Şi să zică aşa, gândindu-se la mine: "N-a făcut nimic bun în viaţa lui, decât această bancă de lemn, punându-i de jur-împrejur marea." M-am gândit bine, lucrul ăsta l-aş face cu dragă inimă. Ar fi ca un lăcaş de stat cu capul în mâini în mijlocul sufletului.
UN GAND BUN CELOR CE AU LASAT IN URMA SCRIERILE LOR MINUNATE...
TOATE CELE BUNE TUTUROR CARE TRUDESC IN ARTA SCRISULUI...PENTRU A NE INALTA SPIRITUL A NE FACE VIATA ACCEPTABILA..MAI FRUMOASA
© 2021 Created by Lenuş Lungu.
Oferit de
Embleme | Raportare eroare | Termeni de utilizare a serviciilor
Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al Universul Literar !