Inscripţie pe o piatră Cerul s-a înnegrit de atâtea deziluzii, frunzele nu mai zboară, timpul s-a plictisit de sine, de tine, de mine... Prea obosit să mai strigi, singur şi pustiu eşti, nu va mai fi nimic, doar morţii ce speră, nici iarba ce-ai atins, nici lacrima ta, nici amintirile noastre... Nu va mai fi nimic! Ochii tăi, ochii mei, această ploaie rătăcită din noiembrie într-o zi de primăv…