Înnoptarea iernii, încă, mă mai ninge, Ideal îndoaie parc-ar vrea a-l frânge, Ochii, tu, deschide-i şi întinde-mi mâna Roagă să te-aducă pe o rază, luna. Ea nu-i amintire ambiguă şi rece, Drum va lumina pe unde vom trece, La un semn divin sau tainic accord Vom păşi în doi pe-al sorţii tribord. Ne-nsoţeşte ‘naltul ca un curcubeu, Drumu-i îngheţat, trist, violaceu, De-atâta durere crengile trosn…