„Această aventură ar putea fi prilejul stingerii unei datorii pe care o am către tine, înzecit, căci dobânda va fi pe măsură. Nu ezita, drag prieten căci, deși nu ai nimic de pierdut, ai avea atât de mult de câștigat!

A ta, cea care nu te-a uitat niciodată, Isabela!”

      Fac plata către salahori. Atunci când caii lor încep să coboare, precaut, pe poteca îngustă și pietroasă, arunc un gândac în spinarea aceluia din ei care nu mi s-a părut a fi localnic.…

Ne apropiem de coasta dealului. Trag ușor de hățuri și Agata, iapa mea de patru ani, se oprește ciulind urechile și fornăind ușor în aerul rece al dimineții.  Cu un mic efort, căci implantul nu a mai fost folosit de mult, inițializez vederea panoramică. În spate, urcând poteca îngustă și bolovănoasă, îi văd pe cei patru trégheri călări ducând de dârlogi câte un cal, iar în ariergardă pe fiul meu cel mare Cyril.

Ridic brațul drept cu pumnul strâns. Cinste lui, băiatul e vigilent. Micul…

− Domnule, umilele mele cunoștințe îmi spun că acesta este inelul perfect.

   Tranziția e incertă. Nu eram decât o beznă de nepătruns, acum sunt doar un abur volatil apoi… Încet, încet, precum o cortină de catifea  care se ridică la începutul spectacolului, conștiința de sine mă auto determină. Acum știu că sunt eu, dar atât. Probabil că nu știu să vreau mai mult și sunt mulțumit chiar și cu atât. Aștept, deci intrinsec timpul pornește, sau repornește, și aici mă descopăr pe un alt palier căci, mai întâi tulburat, în ceață, apoi din…