Noi, oamenii, ne deprindem uneori cu iluzia că o experiență dificilă precedă una bogată în fericire, care răsplătește victoria noastră asupra încercărilor depășite. Ori, printr-o nescrisă lege a firii, șirul de încercări se prelungește la infinit sporind gradul de dificultate pentru a ne construi prin noi înșine. Punctul la care ne oprim ține de puterea și slăbiciunea noastră. Iată ce am gândit la lecturarea romanului Mărturisesc, sunt vie!, creație de excepție prin care Maria Elena…

În speranța că am adus o lumină cât de cât lămuritoare asupra adultescentului nostru, îl vom invita pe cititor să cunoască și latura întunecată a personalității acestuia, latură de care el era mai mult sau mai puțin conștient. Sirius – cum obișnuia să se prezinte printr-un straniu exercițiu de empatie – dezvoltase o viață dublă pe fondul introversiei și al sentimentului de neacceptare în mediul imediat. Firește, toți avem multiplă personalitate ce se manifestă în funcție de locurile și…

Deseori adus la decepții profunde, obișnuia să petreacă ceasuri întregi imaginându-și cele mai cumplite blesteme și chinuri, asemenea unui maniaco-depresiv care în orice durere vede o cale de izbăvire a propriei drame, culminând cu moartea ca formă de răzvrătire împotriva existenței sale nefericite. Nu și-a prețuit niciodată viața – și nu pentru că pusese pe cineva mai presus de el, ci pentru că nu își cultivase stima de sine –, dar nici nu se arunca în brațele morții din te miri ce, așa cum…

Stânci de gând, împovărându-mi firea,

Se cioplesc prin stranii deslușiri:

Chipuri dragi ce mi-au cernit privirea,

Drum întortochiat prin amintiri!

Greu pătrund prin volburile vieții –

Știu! Și mă împiedic și mă strâng

Umăr peste pragul tinereții

Drept – sau e mai bine umăr stâng?!

Pragul e un cufăr cu tenebre

Peste care nu-ndrăznesc să calc –

Mă ajung strigările în febre

Ale celor îngropați…