De vrei să urnești locomotiva

Trezește-te și sari în avanpost;

Soluția-i în prerogativa

De a învârti timpul pe de rost.

Nu știi? Preiau eu inițiativa

Chiar dacă tu consideri că sunt prost,

De vrei să urnești locomotiva

Trezește-te și sari în avanpost.

Nu te mai zbate în defensiva

Impulsului de a intra în adăpost,

Luptă să descoperi perspectiva

Prezentului și uită tot ce-a…

                                I

Bogat fiind, crezi că poți să cumperi fericirea?

Averi, plăceri sau bani oricât de mult acumulezi

Sunt în zadar. Mult mai de preț este iubirea

Și fericirea ce răsare dintr-un suflet pur, mă crezi?

Dorința de-a avea bogății sau mai mulți bani

Și lupta-ntortocheată și mizeră de a-i dobândi

Te obosesc. Privește în oglindă, peste ani,

Văzându-te…

Portiera din dreapta se deschide și un pantof atinge ușor trotuarul obosit de ani. Îl urmează un buchet de flori și o cutie, apoi individul - un vizitator dichisit și stingher. Privește în stânga și-n dreapta, încercând să fure puțin din liniștea naturii. Își îndreaptă coloana vertebrală și se apropie de poarta azilului de bătrâni. Sună de trei ori. Nu-i place așteptarea.

Protocolul de la poartă se desfășoară rapid. Este condus în clădire. Solicitase să vorbească inițial cu…

În lutul existenței noastre triste

Frica de a încerca se ascunde

În nepăsare sau printre secunde

Surde care refuză să existe.

Curajul? Cu haina-i cea zdrențuită

Nu știe sau nu vrea să facă un pas

Spre limpezirea clipei ce stă-n impas.

Mușcă greșit din toamnă, se agită.

Doar adevărul parcă-ar vrea să spună

Mesajul potrivit pentru prezentul

Întortocheat ce-i prins într-o…