Fido își cere drepturile. Adevărat, l-am cam neglijat!  

Sâmbătă. E o seară perfectă, vara s-a hotărât, în sfârșit. Îi pun zgarda şi începem a hălădui. După ce m-am lăsat târât prin toate boschetele îmi impun, ce-i drept, cu greutate, drepturile.

E o terasă curată, decentă şi la stradă. Sorb din bere, admir viaţa de seară ce începe să anime bulevardul :

 −…

Ne gâdilă şi ne-mping uşor de la spate

clipele care dansează invizibile prin spaţiu

în paşi puierili şi săltăreţi

inocente de noutăţile pe care ni le aduc

fără să rădă sau să plângă…

Împrăștiat de vânturi ca sămânță,

Destinul m-a purtat în depărtare

Și am crescut cum am putut sub soare,

Iar Dumnezeu mi-a dăruit credință.

Eu m-am rugat febril și prin urmare,

Am reușit să-mi fie cu putință

Să trec prin viață fără suferință,

Să nu fiu rupt de vânt ori val de mare.

M-am priponit în rădăcină tare

Și poate să mă bată uraganul,

Dar el nu va putea să mă doboare

Chiar…

noaptea

când morţii îşi cern nisipul

între pământ şi lună

echilibru fragil

dintre simţuri şi spirit

dintre patimă şi înţelepciune

vânez păsările

 luminii

noaptea

când furtuni de forme tulbură veghea…

unei artiste de teatru



ba mai mult de atât 

ai jucat într-o piesă defectă 

erai nefericită pe scena mânjită cu ruj, în lumina galbenă de reflector haimana 

aveai o rochie scurtă, cei din rândul întâi pofteau mărul 

regizorul pipăia de zor mansucrisul …

 Carlos redeschise ușa casei de pe plajă, cu strângere de inimă. Nu mai intrase acolo de multă vreme și dezolarea domnea peste tot și toate. Amintirile lunilor de grea suferință se năpustiră asupra lui, asemeni unor corbi înfometați, blocându-l în prag. Întunericul din casă se holba ostil la ei, deranjat de razele îndrăznețe ale lunii, ce băteau indiscrete la ferestre. Marea se rostogolea către ei, la câteva zeci de pași depărtare, mușcând supărată nisipul, ce se încăpățâna să-i…

PESTE PUTEREA TA



O amintire-a poposit pe lângă tâmple,

într-un târziu am înţeles de ce-a sosit,

nu cred şi n-am să las să se întâmple,

e prea târziu să-mi spui cât mai iubit!



Ştiu, n-ai putut dar ai lăsat să-ţi scape,

uneori, pe drumul prăfuit câte un vers,

rătăcind, te-am simţit deseori aproape,

dorul te macina, nu puteai face divers.



M-ai aşteptat, chiar de ştiiai că nu…

Feţe diferite se plimbă peste tot

vreo două-trei mai luminoase

altele două-trei sute mai crispate

între sprâncene şi în jurul gurii

ce-şi unesc ridurile din frunte

cu întreaga fizionomie…

Stau în grădină şi privesc cerul când  se-mbulzesc norii trandafirii în lumina amurgului. Printre crengi îmi alunecă văzul spre câteva mere bine coapte. Simt încă a soarelui răsuflet care mi-a inundat sufletul. Blânda vară îşi furişează…

iubita mea citește o carte

'' sărută-mă iubito cu patimă nebună ''

și ochii i se împăienjenesc căci

'' lumina se scurge prin perdea ca o amantă care intră pe furiș''

ea știe

'' pe altă stea e ziua-n care-ți legam

părul în cozi la spate''

și nu se poate dumiri de ce se întâmplă deoarece

'' iubito au început peștii să cânte''

iubita mea citește o…

https://www.youtube.com/watch?v=QQ4kSOcOkK8&t=434s

Sărbătoarea triumfului vieții

          Spiritul căutător, ludic și mereu tânăr al dlui Nicolae Vasile i-a îndreptat pașii spre domenii de activitate diferite, în care și-a dezvoltat cariere de succes. Poezia,…

Mulțumesc Doamne dar ce să fac oare cu

vacanța Cu libertatea asta fără obiect și fără

subiect numai cu predicat Bineînțeles că știu

Pot pleca la mare (neagră de tot) și la munte

(dincolo de noi) Totuși nu-mi pot permite

Din generozitate și respect față de relieful

patriei

Îmi rămâne la dispoziție cosmosul proxima speranță

Așa că trebuie să-mi recondiționez capsula personală

beciul de la țară

Murături sunt sunt

Damigeana cu vin și plec…

Te aștept să vii, copilă

Ca să afli că trăiesc,

Dar să nu îmi plângi de milă

De-i vedea că mă albesc.

Între noi a fost idilă

Și de-atuncea te-ndrăgesc,

Te aștept să vii, copilă

Ca să afli că trăiesc.

Doruri te însuflețesc,

Vii la mine fără silă

Gingașă ca o zambilă,

Să mă faci să-ntineresc...

Te aștept să vii, copilă!

Ioan Friciu

Deşi cerul este cam întunecat,

Nu uit niciodată ce mi-ai lăsat.        

Mi-aduc aminte de fiecare clipă,

Când am zburat pe a iubirii aripă.

Trandafiri mi-ai adus mereu în dar,

Mai am câteva petale în sertar.

Zgomotul zilei dispare în noapte,

Rămâne clipa…

Pe unde-am deschis ochii mirați către lume

Și mi-am petrecut pașii șovăielnici un timp,

S-au răzlețit doar amintiri și câteva albume

De holograme-ngălbenite căzute-n contratimp.

Nu mai fulguiește gratuit toată iarna

Ca o despletire de cireși în primăvară;

Doar iluzii zadarnice mai deschid lucarna

Pe trasee ce suspină-n memoria primară.

Pe zariștea zdrențuită de ciulini și ghizdei,

Deasupra casei bunilor, acum,…

      Strângea la piept cățelușul de pluș, Pluto al lui cel drag și plângea. Își lipea de obraz lăbuța cu urme de sânge și, dacă închidea ochii, o putea vedea, era acolo în drum nemișcată, cu fața cuprinsă de mirare. A fost ultima dată când a văzut-o, au dus-o la spital. O țin ascunsă, până se vindecă, i-a spus tata.    `

      Dar el simte că nu-i așa, e ceva grav pentru că toți din jur lăcrimează și-l mângâie.

      Tata a fost plecat la mama la spital și când s-a întors în…

Afară e incendiu iar în casă mocnește căldura.

Mă frăsui în perne și, când le-am udat pe toate, pe la 3 de noapte, ies c-o pătură și mă cocoț pe casă. Adie un vânticel și simt cum sângele se liniștește, nu-mi mai clocotește în artere. Rămân așa... răsturnat pe spate și cu ochii holbați spre cer. Un cer violet, aprig în canicula care l-a curățat de nori, limpede și cristalin. Mă simt detașat de gravitație și imensitatea mă înconjoară, mă simt eu!

O stea se desprinde, se apropie…

Călătorii geodezice, Polonia – 1986, 1988, 1990, toponimia poloneza (I)

Toponimia poloneză – hidronime

Moto: „Dacă știi ce vrei, e imposibil să nu găsești ce cauți.”  Marie Curie

Situația toponimiei poloneze este cercetată…