amintiri temporale din faptul serii
E seara gândurilor mele...
Când totu-n jur e searbăd gol și trist,
Mai rup din cer o plapumă de stele
Imaginându-mi că nici nu mai exist.
Imi învelesc cu ea și gândurile toate
Sperând de ele tainic să m-ascund
Și fericit să fiu măcar pentru o noapte
În marea viselor adânc să mă scufund.
Mă rup de tot fugind de-această viață
În lumea aceea fără de-nceput,
Un gând hoinar mi-apare-acum în față
Și mă-mpresoara cu…
Adăugat de Caprar Florin la Februarie 28, 2015 la 9:14pm — 10 Comentarii
Adăugat de Lili Crăciun la Februarie 28, 2015 la 7:05pm — 5 Comentarii
Rareori am întâlnit la un poet o dorinţă mai puternică de autocunoaştere, glisată de-alungul unei călătorii regressus ad-uterum: “Am vrut să mă cunosc/ dinainte de a mă naşte” sau “în dimineaţa asta, / (...) plec / să mă caut/ să mă găsesc/ să mă aflu…” Din punctul acesta aş vrea să pornesc pentru că, ştiu, tot aici vom ajunge, urmând paşii eleganţi ai sinelui într-un cerc al rătăcirilor. Poetul Marius Iulian Zinca se priveşte pe sine însuşi printr-o prismă cromatică…
ContinuareAdăugat de Zinca Iulian Marius la Februarie 28, 2015 la 6:20pm — 5 Comentarii
Se-alungă mireasma de gură firavă
În clipe de jar cu miros de otavă.
Și cresc, fantomatic, din liniști nocturne,
În brațe fierbinți, dăltuite s-adune
Tristeți și neliniști și doruri nestinse.
Departe-i iubirea și-n tainițe prins e
Un mugur de cântec și-un strop de alean.
Ce dulce e noaptea când gându-i viclean !
Feerică-i luna ce tainică trece
Pe glezna firavă, gălbuie și rece.
Doar focu-i…
ContinuareAdăugat de Liliana Mihaela Zaharia la Februarie 28, 2015 la 4:16pm — 4 Comentarii
LAURA şi PETRARCA
Moto:
„Dragostea m-a plouat cu lacrimi pe faţă
Şi m-a bătut cu vânt de suspine…”
Nu ştim cu adevărat cine a fost Francesco Petrarca. Ştim atât că în anul 1341 este încununat pe Capitoliu drept cel mai mare poet al Italiei. Personalitatea lui pluteşte între realitate…
ContinuareAdăugat de ION IONESCU-BUCOVU la Februarie 28, 2015 la 3:18pm — 7 Comentarii
ascult armonia singurătății
se plimbă pe străzi obscure în taxiuri galbene
între noi doi furtunile electrizează patul lui Procust
nu-mi muri ca șarpele timpului
la asfințit
doi stâlpi doi guguștiuci doi pași
mă poți sfinți cu tăcerea iubirii
care scutură pomii de vise cu gratii
unghiile nopții ne tatuează pe spate
singurătăți de o noapte singurătăți…
Adăugat de Angi Cristea la Februarie 28, 2015 la 12:18pm — 6 Comentarii
Adăugat de Chiorean Aurel la Februarie 28, 2015 la 9:06am — 3 Comentarii
vine primăvara, iubito
vine primăvara, iubito,
cum vine aminul
prin psalmi,
ce miere-i veninul
când sorb lumina
din ochii tăi calmi,
senină ni-i…
ContinuareAdăugat de ION IONESCU-BUCOVU la Februarie 28, 2015 la 8:01am — 3 Comentarii
din seva ultimului gând
timpul, închis într-o clepsidră goală
aşteaptă răzvrătire valurilor
peste ţărm
liniştea sacră muşcă din cenuşa durerii
risipită pe trupul vieţii
încurcă pasii după simfonia
perfidă a fluviului
din plângeri de amintiri
lumea pare deşuietă şi cofuză
serafimii cerului într-un delir prelung
refreş al sorţii
dau busola peste cap…
Adăugat de Maria Calinescu la Februarie 28, 2015 la 6:30am — 3 Comentarii
Cerul meu s-a rupt în două,
Norii grei s-au adunat
Și-n șuvoaie lacrimi plouă
Că ai plecat.
Nopțile întunecate
Țăndări astăzi s-au făcut,
Spulberând visele toate
Și m-a durut.
Vântu'-mi biciuie amintiri,
Gândul mi le-a răsfirat
Și în mine răzvrătiri
S-au deșteptat.
Te-alung de tot în astă noapte
Din taina visului…
Adăugat de Caprar Florin la Februarie 28, 2015 la 12:40am — 2 Comentarii
Nimicul despachetat pe bucăţi din lada ruginită.
Fecare bucată poate reprezenta întregul
de parcă ar fi un copil fără părinţi.…
Adăugat de Nicolae Valareanu Sârbu la Februarie 28, 2015 la 12:00am — 1 Comentariu
- De ce vrei să pleci azi,
când a venit primăvara?
Nu vezi cât de frumos
străluceşte
soarele?
Azi razele mi-au lăsat
urme adânci în obraz,
amintirea doare,
trupul doare...
Am crezut că pot zbura,
m-am aruncat în gol...
dar aripi...
nu aveam aripi...
soarele a topit ceara.
Cataractă – înaintez prin cameră,
sufletul nu poate să mă vadă
O muzică stranie…
ContinuareAdăugat de Zina Dorina Pancu la Februarie 27, 2015 la 10:57pm — 2 Comentarii
INGRID-AMINTIRI DESPRE STAFII
Am plecat din bucătărie împreună cu sora mea,Sara în camera mea pe care trebuia să o împărțim amândouă în acea seară, pentru că în cealaltă cameră, nu erau încă finisate lucrările în curs.Patul era mare și făcusem focul în această primă seară în casă la mine chiar dacă nu era prea frig. Era totuși plăcut cu focul,era miros de văruit proaspăt și de vopseluri deși stătuseră deschise ferestrele până pe seară după ce curățasem podeaua. Era în stare bună,…
ContinuareAdăugat de maria giurgiu la Februarie 27, 2015 la 10:55pm — 2 Comentarii
(Foto de aici)
– Mamăăăă!
– Ce-ai, fată?! Uită-te la ea, a rămas prostită uitându-se la un tip. Ha, ha, ha!
– Măi, lăsați miștoul! Voi vedeți ce văd și eu?
– Ce să spun? Un tip mai acătării. Mare brânză!
Nu, nu era ”mare brânză”, era…
ContinuareAdăugat de Lili Crăciun la Februarie 27, 2015 la 8:00pm — 2 Comentarii
Un mărţişor-
Ghiocel plecându-şi capul
De iubire osândit
Spre umbra soarelui oglindit
În aval.
Cristale de jar, picurând
Pe jadul pământului sfânt.
Mărgele de sângeri
Pe aripi de îngeri,
Via şi lumină
Răsărind pe bolta senină.
Un mărţişor -
Un nou început...
Clopot renaşterii
Din adormirea eternă .
Inima se întoarce
Cu paşi de…
Adăugat de Ion Rodica Nicoleta la Februarie 27, 2015 la 7:46pm — 1 Comentariu
Pleoapa se-nchide,
Apasă ca o ceaţă
Pe umerii planetei de irişi...
Târziu vise prind aripi
Şi trec înspre mâine
Pâlcuri de îngeri.
Noaptea se lasă ca o pânză de doliu ...
Bate în trupuri de lut
Clopot... crescând...
Timpuri noi clădesc piramide
De aduceri-aminte.
Şerpuiesc vise,
Iar clipele cresc
Cu săruturi de sângeri,
Pe plai românesc.
Plouă... cu…
Adăugat de Ion Rodica Nicoleta la Februarie 27, 2015 la 7:38pm — Nu sunt comentarii
Erai mustul pământului sub tălpile goale,
rodul cu gust de pâine caldă
ce stâmpără foamea.
Cu haine colorate…
ContinuareAdăugat de Nicolae Valareanu Sârbu la Februarie 27, 2015 la 7:30pm — 3 Comentarii
Lacrimă gata să zboare
din ochiul lui Dumnezeu
România-i taina care
vindecă poporul meu
Din ochiul lui Dumnezeu
coboară iată cuvântul
şi de-aceea poate eu
întrerup ziua cu gândul
Coboară iată cuvântul
România-i taina care
nu tace vecii de-a rândul
lacrimă gata să zboare
Din ochiul lui Dumnezeu
taman în cuvântul meu
Costel Zăgan, CEZEISME II
Adăugat de Costel Zăgan la Februarie 27, 2015 la 7:00pm — 1 Comentariu
Aș înălța cuvîntul, la rangul de ''duh sfânt,''
Cu minte luminată să umplu-acest pământ
Și aș broada poeme cum n-au fost niciodată
Cu firul din simțire, nicicând abandonată.
Întâmplări din viață, le-aș scrie câte sunt
În dulce grai poetic şi-n dulcele cuvânt.
Aș scrie despre oameni și despre tot ce-i viu,
De locuri populate, sau, poate de-un pustiu.
Ar scrie-n vers cu rimă, ar scrie o poveste,
De vremea,ce-o să…
ContinuareAdăugat de Maria Calinescu la Februarie 27, 2015 la 6:00pm — Nu sunt comentarii
Din duritatea unui bloc de piatră
Cioplesc cu drag frumosu-ți trup
Și dau cu grijă deoparte laolaltă
Cruzimea, răutatea, iar din minciună rup
O mică bucățică, ea poate să rămână,
Căci searbădă e viața și în al ei tumult,
Când spui că mă iubești, ținându-mă de mână,
Să simt în vocea ta că mă iubești mai mult.
Și aș mai vrea să dau cu grijă la o…
Adăugat de Caprar Florin la Februarie 27, 2015 la 12:30pm — 5 Comentarii
2019
2018
2017
2016
2015
2014
2013
2012
2011
2010
2009
1999
© 2019 Created by Lenuş Lungu.
Oferit de
Embleme | Raportare eroare | Termeni de utilizare a serviciilor