destrămată și remodelată-i

  imaginea-

 nefiresul din puzzle

nu poate reda unitatea

cod…

De Florii

Pe cer cocoare se întorc la cuiburi,

în zare joacă vântu' prin umbrar

ne amintim de-un timp în calendar

când Fiul Omului, călare pe măgar

intra n-cetate, înconjurat de…

Prima dată când blidarul din lemn de brad respiră ușurat

e în sâmbăta lor de odihnă;

luăm prânzul mare împreună cu stâlpul casei în capul mesei.

Cu pestelca ei nouă, cea de duminică, primită în dar de la mama,

umbra bunei şterge închipuite urme de praf de pe căni, ulcele,

străchini din lut şi linguri aurii din lemn de tei.

Chipul bunicii, cel mai adesea senin cu buzele darnice în zâmbete,

s-a încruntat o singură dată, când a pus să se acrească…

tremur în inima-mi înmugurită

acum la sfârșit de Marte

îmi simt tot mai alunecoase cărările gândului

zăpada îmi îngheață frunzele zilelor

degetele dimineții

cu care amestec cuvintele acestea încremenite

ca niște sloiuri

cum de-am putut fi atât de imprudent

mă întreb

să mă las ispitit de stihiile iernii

de cântecul îngeresc al fulgilor de nea

și să mă transform într-un țurțure

la streșina inimii tale

din care picur

aud…

Ţine-mi Doamne, mâinile într-ale Tale,

dacă nu pot strânge în căuş petale,

să nu se furişeze printre păcate

ce-n suflet, ca vântul se pornesc a bate!

Ţine-mi Doamne, picioarele pe cărare,

să nu-mi strâmbe mersul vreun gând oarecare,

răsărit din vreo idee scăpărată

dintr-o…

Pe uliţa noastră nu va ateriza un Boeing niciodată.

Nici vreo limuzină sofisticată nu va opri la noi în poartă,

Tată, nici vreun OZN nu se va prăbuşi peste piersici

În grădina din spatele casei, cât încă mai eşti pe aici.

La noi, doar dricul cunoaşte praful drumului de dus-întors.

L-ai văzut şi tu ultima dată, cât era de încăpător şi frumos

Şi cât de modest se mai legăna, fără surle, fără tobe,

Fără icnet, nemânat de biciuşcă de la spate, sau de vorbe

În ziua…

ea îmi arată inima
dincolo de care îmi caut
cerul zugrăvit în cuvinte
unele albastre altele verzi
ca sărutul primăverii
ce-mi tapetează inima
cu lumină
iau cuvintele ca pe
o sfântă dumicare să-mi hrănească ochii
caut fulgerul
să-mi spintece trupul
în două jumătăţi
câte una pentru
fiecare iubire
în care mi-am scăldat
sufletul
ca o pasăre ce
despică cerul

de parcă moartea i-a scos

de sub năvoadele grele

uncheșii sunt amândoi

ca două bujii arse într-un piston

negri şi uscaţi

de trecerea timpului

par să aștepte noaptea

în care cerul

îşi desface mantia

să prindă pe braţe praf stelar

apoi ziua

curcubeul să-i alinte

să-şi pună mâinile ochean

  ca și cum ar fi vii

  să-i numere culorile

câte una pentru fiecare vară

pierdută fără iubire

în lungul ocean al…

Într-o zi, bătrâna iarnă

Dă semne de oboseală.

Se sucește, se răstoarnă

Și devine brusc cam pală.

Mugurașii nu înțeleg

Cum a obosit crăiasa.

Eu pe ghiocel îl deleg

Să-i analizeze casa:

– Poate că n-a plătit gazul

Și-a răcit, e bolnăvioară.

– Săraca-i arde obrazul,

Boala asta o doboară!

– Ce vom face-n cazu-acesta,

Spune-un muguraș plăpând.

– Timpul cred că-i…

Am învațat să merg pe drum curat

Chiar dacă de multi este uitat,

Am învatat să veghez

Și răul departe să-l îndepartez.

O stancă sunt, am fost mereu,

Neclintită în drumul meu.

Am învățat să iert

Cum floarea iartă vântul rău.

Mi-am dus liniștită povara mea

Să nu plâng când mă durea,

Am…

   Ursuză și scârbită, Amneris fixa cu încăpățânare plasma imensă din salonul în care își petrecea zilele și se străduia să se refugieze psihic în vidul mintal, pe care îl crease cu ajutorul unor elaborate și complicate tehnici psihologice, dar disperarea și furia ucigașă care o mistuia necontenit îi zădărniceau eforturile și se vedea silită să asculte explicațiile ipocrite ale Ambrei, care pretindea că muta munții din loc pentru a-i procura un alt mijloc de comunicare. Nu…

În culoarea dulce-a iubirii

O lacrimă caldă s-a-ncurcat

Pe traiectoria clipirii.

Nu sunt prea sigură, m-a pișcat?

O fi ea solul fericirii

Sau ochiul meu e prea încărcat?

În culoarea dulce-a iubirii

O lacrimă caldă s-a-ncurcat

În anotimpul șlefuirii.

Sentimentul cred că m-a marcat...

Silabele reîntregirii

Pas cu pas s-au identificat

În culoarea dulce-a iubirii.