Suav parfum!Mă-mbată liliacul,

A soarelui săgeată mă pătrunde

Și nu găsesc umbrar a mă ascunde

S-ascult tihnit cum cântă Pitpalacul.

Aștept să crească boabele rotunde

În spice, c-a-nflorit acum și macul;

Speranța-i că la toamnă umplu sacul

Cu roadele câmpiilor fecunde.

Visez un lac cu apă cristalină

Și un izvor  ce s-a născut din stâncă

Ce-și lasă-n urmă dâra de lumină

Făcându-și…

S-au îmbrăcat aseară cireșii în mantiile lor albe

păreau niște cavaleri templieri porniți

într-o cruciadă a florilor

ce poate fi mai frumos decât un milion de cireși înfloriți

spintecând întunericul

în căutarea stihiilor rătăcitoare ale iernii

din castelul de gheață al Timpului

de unde arcașii nopții își trimiteau uneori săgețile lor de gheață

în inimile mugurilor

și atunci am deschis larg fereastra către pustiurile nesfârșite

ale Cerului…

Am sufletul tot plin de flori de cireşi.

Lângă ei sunt gutui şi câţiva caişi,

Este o dimineaţă plină de calde tăceri,

Simt ale petalelor gingaşe mângâieri.

Ploaia şi-a ascuns printre nori picătura

Acum primăvara ne va dărui căldura.

Privesc în jurul meu un frumos curcubeu

Minuni trimise pe Pământ de…

Nu există nicio diferență între voi și stele

oricât de lungi ar fi distanțele care vă despart

și voi și stelele apăreți numai noaptea

fragmentați întunericul în felii subțiri de lumină

vă despletiți părul în oglinda concavă a cerului

tremurați în ochii languroși ai apelor

străluciți în nopțile lungi și încărunțite de ger

în toate nuanțele cunoscute de galben

de la transparența misterioasă a chihlimbarului

la opacitatea odihnitoare a…

Lunecă primăvara-n verde

In arbustul alb, favorit;

Liliacul se deschide,

Iar eu privesc nedumerit:

Astăzi se vede limpede

Cum... liliacul a înflorit!

Alb sau mov nu mai contează,

Lunca-i plină de culoare.

Bucuria zace în floare.

Trage frumuseţea de sforile trufiei

care scuipă printre dinți granulele

din tâlcul cuvintelor interpretabile

după bunele placuri

conveniente pentru fiecare.

Privirea fața strălucesc printre

capriciile vremii băgând în boala

dragului și întrecându-se cu pământul

iarba și…

Doamne, îţi dedic poemul vieţii mele

ca o ardere de tot

pe altarul veşnicei recunoştinţe.

Hai, vino, poposeşte în lacrima

umilei regăsiri,

şterge sudoarea de pe fruntea-mi

chinuită de frământări

cu adierile primăvăratice ale firii,

dă-mi să beau din cupele iertării

dulcele nectar al binecuvântării

şi-ajută-mă să-nvăţ pe de rost că

nu poţi culege poamele-învierii

decât cu mâinile cu care-mparţi…

PLUMBUL CU CARATE



Poetule trist... privește-ți orașul,

ce te respiră duios, la tot pasul,

pe străzi, geme versul, ca șoapte,

și ,,ecou de romanță'' în noapte.



Privește, botezul primăverii, Poete,

iarba a-ncolțit, până și-n ghete,

pe cer, ici colo, câte un nor violet

survolează urbea renumită, prin poet.



Poetule trist... dezbracă melancolia,

ridică privirea, adulmecă…

În dimineaţa asta cineva mă aşteaptă să vin afară…..Bate la geam încet şi dansează prin grădină. Liniştea casei îmi place dar tu nerăbdătoare mă chemi insistent.

Ieri era soare, mugurii zâmbeau frumos în lumină, florile s-au deschis fluturându-şi petalele. Dar, uite ai venit şi cu stropii tăi mă atingi, eu te-am aştepta să vii. Cred că eşti deja…

            Călătorii geodezice, Ungaria – al cui este Ardealul? (08)

(postarea precedentă)

            (Articol apărut în culegerea „Să ne iubim pământul…

Când plouă ne-ntrebăm de ce tot cade

apa din nori și care-i scopul ei....

Când soarele din cer începe-a arde

ne îmbufnăm, simțindu-ne mai grei.

Când primăvara își arată fața

dorim să fie cald și fără nori

și de miroase-a iarbă dimineața

visăm livezi ce-au pomii plini de flori.

Când toamna-și pierde din veșmânt pe cale

urâm lumina ștearsă de pe cer,

și dacă iarna cântă lupii-a jale

nu îngânăm prin peșteri ,, Leru-i ler''.

Nemulțumiți…

Frământă singurătatea aluatul în cazanul veșniciei

ce nu râde nu plânge nu schițează nicio reacție

neașteptată din țărâna ascunsă sub iarba mândră

în zilele ce se perindă una după alta în timpul

fără formă și suflet în spațiu și viață.

După ce-a frământat-o bine până când s-a…

întoarce-te din vechi tapițerii

privesc la rama ta dintr-un portret,

visând o rimă nouă de sonet,

la ochii tăi albaștri și vicleni,

purtați ca în poveste trași de reni.

portetul în tapiseria care arde

se lasă-n dulci poeme goliarde,

când…