Veverița

Mariana mă numesc,

De mă chemi cu nucile

Eu alerg să te cunosc,

Așa mică și isteață,

Într/o clipă eu ajung,

Nucile să mi le/adun,

Copii,tineri și bătrâni

Toți îmi sunt ai mei stăpâni.

Sunt…

              CÂINE ÎN RUGĂCIUNE

Îmi voi aminti toată viaţa, cum în ziua de 22 decembrie 1989, la Bucureşti, deşi era senin, ningea cu fulgi mari de zăpadă, roşii ca florile de mac. În tot oraşul era o linişte  mormântală. Lătratul automatelor şi ţipătul martirilor se auzeau doar în interiorul acestor fulgi de zăpadă diafani. Oamenii se salutau pe stradă, tinerii ofereau locul vârsnicilor în autobuze, troleibuze şi tramvaie, îşi luau la revedere…

Ai apărut în viaţa mea

ca un curcubeu imens

pe bolta cerească

după o ploaie rece, agasantă;…

                                         Șoricelul și pisicuța

Sunt micuț,dar mă descurc

Pisicuța să alung,

Ea mă vrea in seara asta

Însă eu o păcălesc,

Îi spun,mâine seară pisi dragă,

Că acum sunt ocupat.

Pisicuța cea…

țărmurile care mă cuprind

se pierd între a fi și a avea

unul se întinde spre amiază

în celălalt un fluture se înalță

asemeni unui curcubeu

cu aripile îndreptate spre cer

ca și anotimpuri ele sunt

situate la distanţe egale

țărmul de la amiază

ocupă ochiul stâng

din el lipsesc câteva amintiri

în care pasărea albă a timpului

s-a așezat pe tâmple

în țărmul din ochiul drept rătăcesc prin livada

cu rouă si melci

unde…

Linii paralele inegale

definesc drumuri

permisive sau nu.

zebră necălcată încă de lei

rumegând viață și moarte

în dungi verzi înclinate în sus.

eternitatea e început de infinit.

izvorul din sânge de miel

inundă fierbinte linie de cuțit

gâlgâind roșu șiroaie dulci

de sfârșit necesar.

dungă…

Fripturica mea gustoasă

Mami te-a adus pe masă

Din cuptorul cel burtos

Unde te-ai prăjit frumos.

Eu am să te pap pe toată

Că sunt tare-nfometată

Și frumos îți mulțumesc

Fiindcă mă ajuți să cresc!

Știi? Am să te mușc nițel

Măi friptură de vițel!

Poate că te doare-un pic

Însă taci! Nimic nu zici...

Am să mestec mai încet

Rumenitul meu cotlet...

Cu pilaf și…

Pisicuța mea tărcată,

Doarme ziulica toată

Se mai mișcă când i-e foame

Și pe urmă, iar adoarme!

Seara însă se trezește

Și la scotocit pornește

Prin cotloane și prin tindă

Șoriceii ca să-i prindă!

Caută prin rămurele

Ca să prindă...păsărele!

E ușor, că-s adormite...

Vrea hoțoaica, să profite!

Crede că îi păcălește

Dar degeaba se trudește

Căci, la gâtul ei…

Rămurica ”Uța-Uța”

S-a-mbrăcat în flori de măr

Și așteptă albinuța

Să se-ntoarcă din lung zbor.

În pahare roz, de floare,

O așteaptă cu nectar,

Îndulcit cu stropi de Soare,

Ca să i-l ofere-n dar.

Până vine albinuța

Stă la sfat cu-o rândunică

O alintă, și-o dă ”huța”

Drăgăstoasa rămurică.

Ajutată de Zefir,

Vânticelul cel poznaș,

”Uța-Uța”, firav…

Soarta e o prăpastie în care cădem

numai dacă privim prea mult în ea…

Saitul Cronopedia a scos până acum 2 Antologii de Amprente temporale, a venit şi rândul să se scoată şi Antologie de proză scurtă.
Pe această cale care doreşte să fie publicat în această antologie de proză scurtă vă rog să îmi trimiteţi prozele într-un word pe adresa mea de mail: beauty_style2003@yahoo.com
Proza au prozele să fie de 2-3 pagini şi să fie postate pe sait
Vă mulţumesc frumos

,,Sufletul nostru e o urnă în care închidem cenuşa patimilor stinse” (Octavian Goga)

                                                                                           …

să porti
singurătatea
durerea ei tăcută
prin miile de gânduri
prin zile fără soare
s-auzi țipând tăcerea
din liniștea ei mută
fără să simți
cum timpul
te macină... și doare
când somnul ți-e pierdut
prin umbre
nopți de-a rândul
și cerul greu
se lasă
pe umeri tăi goi
ascuns în resemnare
împacă-te cu gândul...
mai grea-i singurătatea
când singur... ești în doi

lirismul meu

câteodată lirismul meu se varsă în aripi de ceață

prin păduri, prin parcuri, prin izvoare, prin munți,

prin cântec de ciocârlii și joc de căprioare,

 prin floarea de cireș, prin floarea de tei,

prin mugurii tăi din care vor răsări magnoliile,

câteodată cerul…

acum, nu mi-aș dori

decât să-ți sărut, antibiotic

antiseptic și profilactic,

durerea din rădăcină de cicatrice

ce încă n-a murit,

acolo în barbă...

să-ți mângâi cu drag

frământările prelungi de mâini

în vremuri cu ploaie și vânt

ori cu soare degeaba.

masând epiderma

cu cremă de buze fierbinți

până...…

Mi-e dor de tine ca de mine,

Copil fiind şi prea sfios,

Ca de un tren ce nu mai vine

Şi trebuie s-o iau pe jos.

Mi-e dor de tine ca de mine,

Când am furat primul sărut,

Ca un parfum ce-abia se ţine

Din florile ce-au dispărut.

Mi-e dor de tine ca de mine,

Când ţâţa o cătam flămând

Şi gânguream printre suspine

Că mare o să fiu curând.

Mi-e dor să mă mai duc la şcoală,

Cu uniformă şi…

Se pregăteşte o furtună

în amurg:

aerul atârnă ciutură grea;

norii au colţi de balaur;

frunzele, încă nu veştede,

se aruncă-ntr-o horă bezmetică,

ielele, nebunele;

e-atâta dor de viaţă în furtună,

atâta viaţă

necuminte,

pe tăişul cuţitului,

încât liniştea

Uneori suntem trişti,

bănuiala că focul iubirii

şi-a pierdut flacăra

ne obsedează,…

Dacă mă va săruta,

îmi vor crește gleznele

spre zbor neîmpiedicat

sau brațele-mi vor deveni

imitație de pene

din lemn de plumb?

privesc uimit, tăcut, nemișcat

încheietura de deasupra

de călcâiul vulnerabil

să simt sărutul vorbind

despre lacrimi dulci

și scut de săgeți,

înflorind din mobilitatea fugii

liniște…

golgota n-o urcăm singuri

golgota n-o urcăm singuri,

luăm pe cineva cu noi,

un boem de trei parale,

printre fulgere și ploi.

e grea crucea din spinare,

s-o cărăm singurei-cuc,

ne trebuie ajutoare

vreo femeie, vreun…