amintiri temporale din faptul serii
Marghiolița cobori din autobuz, îngândurată și preocupată de cum avea să se comporte acasă. Bucuria că reușise să fie unică proprietară pe gospodăria din sat, rămasă de pe urma părinților, se risipise. Era chiar periculos ca Gheorghe să afle de partaj, chiar dacă femeia îl învârtea pe degete pe bărbatul masiv, mai mare ca ea cu vreo 15 ani. ”El ca el, dar dacă află scorpiile de surori, parcă mă văd alungată în satul prăpădit, prășind și plivind prin grădină ca să am o ceapă și un pumn de…
ContinuareAdăugat de Lili Crăciun la Iunie 30, 2015 la 10:04pm — Nu sunt comentarii
Mai sunt câteva ore și se face ziuă. Nu știu cum de a trecut timpul atât de repede prin mine și n-am apucat să-nchid ochii decât câteva clipe. Mii de gânduri lacunare mi-au stăbătut mintea pe care mi-aș fi dorit-o secată ca albia unui râu care se zbate-n câmpie în arșița verii. Cred că emoțiile prea puternice, cuvinte care mutilează sufletul sau greșeli pe care nici eu nu mi le pot ierta au făcut ca inima să…
ContinuareAdăugat de Zina Dorina Pancu la Iunie 30, 2015 la 6:49pm — Nu sunt comentarii
Am schiţat dungi albe pentru timpul zilei,
traversate de râuri repezi cu legiuni de gânduri străine,
ce le descărcăm în dungile negre, ale somnului nopţii.…
ContinuareAdăugat de Cristian Pop la Iunie 30, 2015 la 11:30am — 2 Comentarii
Am ales numai tăcerea
ca să pot uita durerea
sufletului care-mi plânge
cu amare lacrimi de sânge
Eşti lumina ochilor mei,
ai aroma florilor de tei,
izvorul dorului…
ContinuareAdăugat de Sprincenatu Dan la Iunie 29, 2015 la 5:02pm — Nu sunt comentarii
Am obosit să tot privesc mirat
cum se aruncă punţi peste râuri,
să trecem dintr-o parte în alta
în căutarea norocului ruginit.
Dar totul se face cu o răbdare tristă,
de când mă chemi în lumea ta
în care se atârnă absenţa de n-o poţi uita
până carnea-ţi se uscă de rele
stoarsă de geometria trecutului…
Adăugat de Nicolae Valareanu Sârbu la Iunie 29, 2015 la 1:30pm — Nu sunt comentarii
Închid ochii la răsăritul soarelui, să nu mai văd cerul rubiniu cum se zbate circumstanțial să iasă la lumină. Trăiesc din plin bucuria ploii de vară care în timpul nopții a spălat străzile, aleile, casele de toată tristețea adunată-ntr-o viață de om. Aerul proaspăt învăluie trunchiurile copacilor într-o îmbrățișare, iar roua capătă licăriri de stele căzute pe iarba sfioasă. Un fluture viu colorat se-ascunde timid…
ContinuareAdăugat de Zina Dorina Pancu la Iunie 29, 2015 la 10:17am — Nu sunt comentarii
Cer albastru, fără nori,
În grădini rȃnduri de flori
Și un soare strălucind
Peste vȃrfuri stă zȃmbind.
Șerpuiesc potecile,
Curg clipocind apele,
Cȃmpul este roșu foc,
Este lanul cu noroc.
Macii iar au înflorit
Lȃngă grȃul înverzit
Și mi-aduc un dor de-acasă,
De la vatra mea frumoasă.
Autor Urfet Șachir
Mangalia, 07.06.2015
Adăugat de Şachir Urfet la Iunie 28, 2015 la 11:52am — 3 Comentarii
Când eram tânăr, cal cred că eram,
timpul îl trăgeam după mine târâş,
sfinţi în căruţe de foc şi zei în care de luptă
îi…
Adăugat de Nicolae Valareanu Sârbu la Iunie 28, 2015 la 11:49am — 3 Comentarii
Adăugat de Costel Zăgan la Iunie 28, 2015 la 11:42am — 1 Comentariu
HAIKU
cămin cultural –
aleile-nierbate,
porțile-nchise
.
*
nevăzătorii –
când soarta i-a miluit
și negru-i plăcut.
*
miere din belșug –
disipat în floarea lui
soare-n asfințit.
*
numai ea, luna –
în nopțile senine
iubită-ntruna.
*
mama - icoană
lângă Maica Domnului
doar pentru mine.
*
noi toți acasă –
berzele se-ntorc la cuib
ca totdeauna.
*
nimic în…
Adăugat de ION PĂRĂIANU la Iunie 28, 2015 la 10:31am — 1 Comentariu
două viori
eram viori azi noapte amândoi
cântam sonata lunii doar în doi
tu nu erai femeie, nici eu bărbat
era fantastic şi era ciudat
vibrau acorduri dulci prin sânge
sub luna care-n noapte plânge
eram aşa în vise duşi…
ContinuareAdăugat de ION IONESCU-BUCOVU la Iunie 28, 2015 la 9:31am — 9 Comentarii
Căzut pe nisip din copacul cu rădăcinile-n cer
n-am văzut margini doar forme necunoscute.
Dincolo de această cădere timpul e normal…
Adăugat de Nicolae Valareanu Sârbu la Iunie 27, 2015 la 9:30pm — Nu sunt comentarii
Inima mea nu e o gară
în care să te perinzi
cȃnd ai chef și cum poftești,
trenul cu care vii cȃnd ai dorințe
și pretinzi să-ți fiu deschisă,
cȃnd trenul tău de plecare
așteaptă în depou
ca după o plimbare prin Copou.
Nici parc nu-i inima mea
să pleci după o siestă și să
revii la masa următoare ...
Nu uita, inima mea e vie
și are propriile trăiri!
De ce o rănești cu nonșalanță?
Inima mea e o…
ContinuareAdăugat de Şachir Urfet la Iunie 27, 2015 la 10:30am — 4 Comentarii
finalul ca o cădere de balet
trece pe sus o nepereche
albastră de aripi
luna vindecătoare
se lasă pe umărul meu
o stea mă-ndreaptă spre
altă frumoasă…
ContinuareAdăugat de ION IONESCU-BUCOVU la Iunie 27, 2015 la 7:52am — 2 Comentarii
Fiecare cuvânt este o scoică într-o limbă
în care literele urzesc o perlă
misterioasă cu luciu de sidef
şi sunetul poetic…
Adăugat de Nicolae Valareanu Sârbu la Iunie 26, 2015 la 10:30pm — Nu sunt comentarii
Aruncați poemele la câini
ca pe-o inimă însângerată
dar spălați-vă pe mâini
dacă ele încep să bată
Costel Zăgan, AXIOMELE LUI DON QUIJOTE
Adăugat de Costel Zăgan la Iunie 26, 2015 la 10:20pm — 1 Comentariu
Sub pădurea din ochii tăi
izvorăsc lacrimi,
în deşertul sufletului meu
nisipul arde.
Departe...
este clipa în care
lacrimile vor stinge flacăra
binecuvântând nisipul
din care încolţită sămânţa
dragostei
va dăinui în adâncuri
dincolo de ochi şi suflet...
Adăugat de Emilia Popescu Rusu la Iunie 26, 2015 la 3:15pm — 2 Comentarii
ÎNTRE CER ȘI PĂMÂNT
Cutreier dimineața pe câmpuri.
Pământul e negru, crăpat
Și trist că-i nelucrat de ani,
Iar eu îl calc mai trist, mai apăsat.
Și cerul a pierdut din albastru,
Pe fire de iarbă, în rouă, a pus stele,
Sunt semne că toate se schimbă
Din câte au fost bune în rele.
Copii rătăcesc fără vrere
Aiurea dezbrăcați și desculți,
Iar seara ispitesc pe bunici
„Ce noutăți mai…
ContinuareAdăugat de ION PĂRĂIANU la Iunie 26, 2015 la 9:51am — 2 Comentarii
astăzi
astăzi un cal a zburat pe cer
avea aripi de ceară și mânca jar
pintenii lui erau albaștri
trăgea o trăsură plină cu îngeri
astăzi parcă sunt năuc de-abinelea
văd numai cai verzi pe pereți
parcă aș fi dali să am o sută de ochi
sau van gogh cu o ureche tăiată
căutând infinitul ca gaugin prin tahiti
mă încalț cu saboții lui millet
și mă rătăcesc printre nudurile
negreselor cu carnea de abanos
ale acelei…
Adăugat de ION IONESCU-BUCOVU la Iunie 26, 2015 la 9:25am — 2 Comentarii
În inimă îşi zidesc sălaşul-cetate
iubiri paralele,
zile de aşteptare,
nopţi de plăcere,…
Adăugat de Nicolae Valareanu Sârbu la Iunie 25, 2015 la 11:30pm — Nu sunt comentarii
2019
2018
2017
2016
2015
2014
2013
2012
2011
2010
2009
1999
© 2019 Created by Lenuş Lungu.
Oferit de
Embleme | Raportare eroare | Termeni de utilizare a serviciilor