amintiri temporale din faptul serii
Setea de iubire e un miracol
cu fluturi albi la încheieturi,
este un anotimp care înverzeşte în interior
cu păsări…
Adăugat de Nicolae Valareanu Sârbu la Octombrie 31, 2014 la 6:30pm — Nu sunt comentarii
Eu n-am scris nimic niciodată.
Cuvintele s-au legat de mine şi degetele îşi ştergeau sângele pe hârtie.
De azi îmi pun stop la mână şi doar gândurile vor mai zbura.
Vă mulţumesc vouă tuturor ce mi-aţi păşit pragul casei mele
neîncăpătoare pentru mine, un mic nimic dintr-un pahar cu apă fără suflet.
Vi l-am dăruit pe tot. E acolo, deasupra voastră şi nu se va opri să vă aplaude.
E rândul vostru…
ContinuareAdăugat de Zinca Iulian Marius la Octombrie 31, 2014 la 1:05pm — 2 Comentarii
Lacrima neagră a nopţii aprinde
Tăcerea plină din vis
Neconturate umbre aleargă
La capătul ceţii
În sfere concentrice
Rostuiesc cuvintele
Imaginea gândului
Oglinzii nu-i este dat să treacă
Dincolo de întunericul luminii
Spre nelocul…
ContinuareAdăugat de Agafia Dragan la Octombrie 31, 2014 la 12:18pm — 1 Comentariu
Mă chinuie un gând banal
Venit în zori, autumnal,
De ce-ai plecat fără să-mi spui
Toamnă, rebel-a nimănui?
Aveam contract semnat tacit,
Dar vântul gol l-a rătăcit,
Iar ploile cu gust de cer
M-au îmbătat cu somnifer.
Am vrut să te mai țin nedrept
În buzunarul de la piept,
Să gust culorile ce-ți sunt
Comori născute din grăunt.
Tu ești alintul meu gălbui
Ca puful moale de…
ContinuareAdăugat de Marilena Velicu la Octombrie 31, 2014 la 9:13am — 2 Comentarii
Adăugat de Costel Zăgan la Octombrie 30, 2014 la 11:51pm — 1 Comentariu
Desprinsă dintr-o stea
umbra de lumină risipește pulberea cerească
în marea de timpuri (uneori prea grăbite)
scrutează orizontul
transformandul în fașii de curcubeu
ce învelesc trupul întunecat
al singurătății
de prea multă liniște
noaptea pare o epopee
care stochează aducerile-aminte
(singurul motiv pentru care tăcerea spune multe)
așa
tăcerile sunt uneori asurzitoare
rostite de îngerul din…
ContinuareAdăugat de Maria Calinescu la Octombrie 30, 2014 la 10:49pm — 2 Comentarii
Nu sunt în stare să cresc mai departe
oasele mele s-au oprit
să privească la încheieturile lumii,
măduva albă ca…
Adăugat de Nicolae Valareanu Sârbu la Octombrie 30, 2014 la 9:30pm — Nu sunt comentarii
Din noapte deschid ferestrele din cer
să culeg sălbatici stropi de ploaie.
Sunt cheia de la uşa sufletului.
O voi zăvorî cu rugina de peste zi.
Am obosit să-mi aştern privirea peste clipa
din viaţa născută în timpul fără timp...
al meu, al tău, al nostru.
30.10.2014, ora 19,50’
Adăugat de Zinca Iulian Marius la Octombrie 30, 2014 la 9:22pm — 2 Comentarii
Nimeni n-o să ne strige din moarte
şi ar fi păcat să credem
că noi înşine n-avem în memorie revelaţia
unei trăiri pline…
Adăugat de Nicolae Valareanu Sârbu la Octombrie 30, 2014 la 8:30pm — Nu sunt comentarii
Prea Măreţul meu Tată,
Tu ce-mi Eşti mare, peste tot pe unde privesc,
Te rog, Vino spre mine şi Deschide-mi inima,
Aşează-te în mijlocul sufletului meu,
Să-mi Stai aproape, până când îmi vei deschide poarta
Lumii Tale.
Ai…
ContinuareAdăugat de Mihaela Moşneanu la Octombrie 30, 2014 la 2:12pm — Nu sunt comentarii
bătaia vântului
pădurea-n odăjdii de toamnă,
suvenir, silabe, descânt,
potecile-nveşmântate în zale
se-ntorc în mormânt.
pe sub boltele-nalte ale tăcerii…
ContinuareAdăugat de ION IONESCU-BUCOVU la Octombrie 30, 2014 la 10:35am — 1 Comentariu
În trupul cu crengile uscate,
Doar câteva frunze mai stau agăţate.
Trecut-au ani sau poate o clipă,
Nimic nu este pe-a timpului aripă.
Ţi-e părul alb şi pasul oboist,
Mai ai atâta de multe aici de-mplinit.
Sub umbra tristeţii în ochi ascunzi
Lumi nebănuite noian de doruri verzi.
Da-mi mâna în mâna mea o pune!
Timpul pe cerul nostru încet apune.
Descalţă-te şi păşeşte…
ContinuareAdăugat de Agafia Dragan la Octombrie 30, 2014 la 9:39am — 1 Comentariu
Gândul îmi este tot mai departe
şi mai aproape de tine îl simt,
de zboară fără aripi,
şi-n memorie ţi…
Adăugat de Nicolae Valareanu Sârbu la Octombrie 29, 2014 la 10:30pm — Nu sunt comentarii
Sparg gânduri de două zile şi le presar în aer,
firimiturile, pe alei de vânt în căutarea sufletului
plecat la izvorul de ciocolată, să-i schimbe cursul
pentru o zi şi nucile din clipa vieţii, să fie aruncate vulcan.
Lava să curgă pe tortul plin de speranţa întregului din noi.
Aştept ziua să sune la uşă, să-i deschid şi-mbrăţişati
în noapte, să zburăm în lumea de doi, noi doi.
În continuare sparg…
ContinuareAdăugat de Zinca Iulian Marius la Octombrie 29, 2014 la 3:30pm — 4 Comentarii
Dorul sparge crusta toamnei
Și îngână cântul doamnei,
Frunze coapte dorm covor
Într-un timp fără zăvor.
Glasul tău parcă se-aude
Legănat de-octave ude,
Lăcrimate vorbe gri
Sting ecouri albăstrii.
Vina mea e că scriu slove
Nu mă-mpiedic de alcove,
Și privesc peste stihii
Cu-o privire de șpanchii.
Toamna asta scurtă tare
Mi-a pus frigul la picioare,
Ca să merg împiedicat
Frază fără…
Adăugat de Marilena Velicu la Octombrie 29, 2014 la 8:33am — 4 Comentarii
Adăugat de Gabriela Mimi Boroianu la Octombrie 28, 2014 la 11:27pm — 4 Comentarii
Cu fiecare cuvânt încerc o căutare de sunete
o muzică-n surdină-n odăile timpului,
aştept să aud paşii cum măsori adevărul…
Adăugat de Nicolae Valareanu Sârbu la Octombrie 28, 2014 la 10:00pm — Nu sunt comentarii
strălucește pe firmament
utopia orașului-cetaceu
mă descalț atât de onest de sufletul meu plebeu
ca de haina cuvintelor destrămate
pânză țesută subtil înc-o dată și înc-o dată
singurătatea își bea ceaiul
din cupe de porțelan chinezesc
mi-e sete de tine pe stradă
tu simți zidul șerpesc
mirosul de cărți calde ce se vând la tarabe
îmi umezește colțul de cer arondat
sunt nomadă într-o…
ContinuareAdăugat de Angi Cristea la Octombrie 28, 2014 la 10:00pm — 3 Comentarii
Am cerut cerului cu privirea să am o întâlnire, o şedinţă.
S-a lăsat frigul peste oase neîmbrăţişate de timp.
(Aştept dincolo de sfertul academic, pauza de (re)vedere
– trup, minte şi suflet.)
Trupul era prezent în acelaşi loc. Speriaţi de toate necuvântătoarele,
am plecat văzând cu ochii minţii sau ai picioarelor ei. Pe suflet
nici nu-l interesa vremea. Îşi avea zborul lui şi mai mereu…
ContinuareAdăugat de Zinca Iulian Marius la Octombrie 28, 2014 la 9:44pm — 4 Comentarii
Deschid
fereastra gândului
precum o floare își desface miracolul,
înfruntând timpul neprietenos
cerul crispat trimite un strop
din fluviul care nu doarme,
spală rănile
uitării
amintirile prind aripi…
rămân în veșnicie martor al durerii
pietrificate în tacere
un capăt de lumină
caută zborul,
zborul către marginea de cer
unde iluziile sunt…
ContinuareAdăugat de Maria Calinescu la Octombrie 28, 2014 la 7:53pm — 2 Comentarii
2019
2018
2017
2016
2015
2014
2013
2012
2011
2010
2009
1999
© 2019 Created by Lenuş Lungu.
Oferit de
Embleme | Raportare eroare | Termeni de utilizare a serviciilor