Anumite idealuri, născute, crescute și înțelese cu adevărat, mai dăinuiesc astăzi în anumite inimi, care au cunoscut istoria pe viu, trecând prin ea cu pași șovăielnici, cu mintea bântuită de spectrele morții căzute din cerul plumburiu, în al cărui abis se fugăreau avioanele cu burțile pline de bombe, cu ochii răniți de sângele înghițit de pământul însetat și de morții risipiți printre brazdele gliei, de foamea cumplită, care le sfâșia măruntaiele, oferind în schimb halucinații și delir. Au…

În chinuri grele m-a născut,

M-a alăptat și m-a crescut,

Condeiu-n mână mi l-a pus

La școală când m-am dus.

Iubire caldă cum mi-a dat,

Eu nicăieri n-am mai…

https://drive.google.com/file/d/1_Lr0pYHZgoMFpQw5-GF1-3kTotbNX_lb/view?usp=sharing

În fântâna bucuriei am conservat

Trei zâmbete rămase de astă vară,

Dar nu le pun pe fugă, chiar sunt captivat

Ca echilibrul să urce pe-o scară.

Însă în pacea din lumina matinală

Cafeaua emoționează verbul a fi -

Conjugându-l la prezent, fără sfială

Și-mi amintesc de noi, de când eram copii.

Deșteptătorul rupe liniștea-n casă

Investigând dur oftatul de pe pernă.

De ce să-l bag în seamă? Deloc nu-mi…

Cum suspină ca o boare

Tragica metamorfoză,

De ai zice că te doare

Ofilita floare roză!

Ce descântec de păcate

În istoria de-o clipă,

De se-nnobilează toate

Prin sublima ei aripă!

Și ce pacoste de nume

În nuanțe pervertite!

Zici că nu ar fi vreo lume

Pentru tainele-i pripite!

Cavalcade-i trec prin viață

ʼN goană de nestinse gânduri

Doar ca să îi pună-n față

Groaza propriilor…

Evenimentele social-politice se precipită în jurul nostru precum cresc ciupercile după ploaie. Din păcate însă majoritatea își oglindesc miezul în otravă. Inhalăm, fără să știm, fără să vrem,  praful care ni se aruncă în față de așa zișii despotici ai democrației, însă trăim în lumi paralele. Dualitatea celor două nuclee umane ne-a transformat. Calitatea indivizilor din taberele adverse a trecut de mult pragul modelării, căci ciopârțeala e cuvântul de ordine.

Un vechi proverb…

Eu nu mai pot pluti cu aripa rănită,

Și îmi consum tacit poate un ultim zbor,

Înăbușind dureri căci nu vreau să cobor,

Da mă atârnă grav, rănită și…

De multe ori băteam la ușile-ncuiate

și așteptăm răspuns după răspuns.

Nu se-auzea vreun zgomot, cuvinte și nici șoapte,

căci cei de-acolo-n taină se prefăceau că nu-s.

De multe ori lumina din ochii celor care

mi se păreau că sunt amabili, buni, cotați

se transforma în umbră privindu-mă din zare...

Mă închideam în mine, văzându-i deranjați.

Dar mai venea și clipa în care Universul

îmi…

Se plimbă cărțile pe etajeră,

eu le privesc tăcut dintr-un ungher,

parcă ascult povești din altă eră,

învăluite-n falduri de mister.

Alerg cu gândul înapoi, prin vreme,

pe-o margine de visuri te zăresc,

surâsul tău încearcă să mă cheme

dar zâmbetul îmi pare nefiresc.

Aud și vântul care bate-afară

cu frunzele desprinse din copaci,

aduse la fereastră către seară

când te aștept să vii, să mă…

pe drumurile sufletului

călătorește un vis.

când și când

apare o floare de brumă.

vântul aleagă nicăieri…

       Geografie lingvistică

        (postarea precedentă)

        Religie…

De-ai fi din ceruri coborâtă, n-ai fi un înger cum îmi ești,

Fiindcă tu ești desăvârșită, ca dintr-o carte de povești

Ți-e sufletul și chipul tandru, în toate cele-ncântătoare

Și-ai un miros ca de leandru, îl simt și inima mă doare –

De dragul tău, căci dragu-i mare, orice, aș face să te am,

Iubirea ta e-ncântătoare, precum mușcatele la geam –

Aș da ce vrei pe lumea asta să…

                        ****

oare de ce și când o să trec 

spre zarea cu cumpănă albastră

din dragoste de cântec

sau din grijă de floare de in ce ne îmbracă

acum sau poate curând

n-o să mai simt dogoarea veri ce trece

se stinge o stea și noaptea e neagră și rece

toți au aflat

numai eu nu știu că m-am…

unele lucruri din viața mea sunt asociate cu alte lucruri

chipul docil și umil al duhovnicului meu

îmi amintește de Dumnezeu

nu am aroganța păcătosului de a pretinde că l-am văzut pe Acesta

nimeni nu l-a văzut pe Dumnezeu

dar…

Revista Nautilus și eterul electric

În tot universul cunoscut (adică vizibil),  entropia este termenul care descrie starea de ordine, sau de haos, într-un sistem. O lege imbatabilă traversează întregul…

În ochii tăi

revăd copilăria

cu glasul dulce mă-nfășori

în privire

simt nemărginirea

cerului albastru din pridvor

mă sperie

ninsorile neașteptate

când fulgii vor acoperi

potecile umblate

voi respira adânc

parfum de brad

al clipelor…

Să lași orice speranță la intrare! Orice speranță! La intrare să lași! Orice speranță!

Mii de șoapte îi răsunau în urechi, repetând sinistrul îndemn. În fața porții masive, Leanța aștepta să se scurgă un oarecare interval de timp, cu ochii ficși către medalionul baziliscului. Părea că se supune unor indicații pe care poate le primise mai înainte. Fumul hăului fierbea, se ridica și se întorcea la matcă, o lua de la capăt, amintind de haosul din sufletul ei. Leanța își repeta la…

Și te-am iubit candid, pe-o dulce primăvară,

Pe muguri, pe duios, pe susur de izvor,

Pe țipătul de păsări ce reveneau în țară,

Pe verdele de iarbă,…