Peste noapte mă cheamă altfel

nu-mi amintesc versurile

doar cântecul fredonează clocotul de iasomie

bandaj şi şoapte în nume adoptate

zori moderând recensământul culorilor

nu-mi amintesc textele

doar…

Când zâmbeşti atunci eu ştiu

Că-nfloreşte liliacul

Şi nu-mi pasă că-i târziu

Să-i găsesc durerii leacul.

Mă cuprinde-o ameţeală,

Mă furnică dulce pielea,

Te văd toată în beteală

Şi-atunci uit de toate celea.

Uit de visuri de mărire

Şi de păsurile-mi toate,

Într-o sfântă cântărire

Mă simt sclav în libertate.

Îmi dezbrac veşmântul humii

Şi doresc să fiu mai bun,

Măcar azi când pruncii lumii

Îl aşteaptă…

coala de hârtie 

boţit împahetată

îngălbenită şi găurită

înfăşoară ghimpi nemiloşi şi cozi de trandafiri roşii

legată cu şnur alb prafuit

cândva imaculat

ganduri timide 

încă mai strâng petale grămadă

din buchetele de flori

acum cazute 

împrăştiind pete mari la fel de rosii

pe coala de…

Publicat de Emil Druncea în Decembrie 28, 2011

De când lumea şi pământul intelectualii au avut puncte de vedere pentru folosul popoarelor din care provin sau pentru folosul umanităţii. Trăim vremuri tulburi şi a venit vremea acţiunii civice a intelectualului. Deja s-a trecut de la DICTATURA SUBTILĂ la DICTATURA FĂŢIŞĂ! Faptul de a comasa alegerile nu este un moft ci un demers pentru implementarea în România a dictaturii absolute. Urmează apoi REGIONALIZAREA! Deja politica nu mai are…

Am aşteptat vestita sanie cu reni

să ni-l aducă pe Moş Crăciun

cu desaga plină de cadouri

şi-am pregătit şi masa,

cu sarmale, piftii şi caltaboşi,

cu felii mari de cozonac

un vin bun şi-o răchie,

c-o fi flămând de pe drum.…

dorinţele se-ascund în găuri

săpate adânc

la întâmplare

cuvintele agăţate-n şiruri

lăsate

gata să cadă şi ele

dărâmate 

în hăuri

morman 

ceasuri oprite 

dincolo de miezul nopţii

aşteaptă clipe uitate

şi gânduri zăcând în derivă

prin vid

totul rămâne inert 

si acum…

Blog 67

NU MĂ UITA

Nu mă uita când sunt departe

Nu pot în braţe să-ţi mai cad

Distanţa, vremea ne desparte

Dar cu miros de con de brad

Am să-ţi trimit din depărtare

Din alb de iarnă treaz eres

Un zâmbet tandru şi o floare

Şi un sărut din gând cules.

Te-mbrăţişez într-o chemare

Şi-n clinchetul de…

mai rămâi

ni-i viața noastră

o frunză-n vânt

rătăcită

între cer și pământ,…

Când Mărășasca fu însărcinată,

Să poarte stigmatul: polua(n)tă,

Săriră toți, cu gura mare:

– Vai, ce mare nerușinare,

Să nu ai filtru’-n atașare(!?)

– Vă dați aere, măi băieți,

Dar pe voi nu vă vedeți:

Că tot timpul sunteți beți

Și poluați...moral, înțelegeți?

Nu vă duce mintea să pricepeți!

S-au întrecut, care mai de care,

Ca să-și sară în apărare

Și ca să-și arate…

Glas în Rama se aude

întâmplări nemaivăzute.

Se aud strigăte

întrecând orice limite!

Sufletul amar se frânge

Rahela copiii îşi plânge.



Cu o mare tânguire

şi mare nedumerire!!...

Irod, duhul cel rău,

săvârşind un păcat greu,

căutând pe Prunc Iisus,

pe toţi pruncii i-au ucis.



Când Magii de la Răsărit,

pe la Rege au trecut,

i-au spus…

    Draguta poezie

universul pierdut printre degete,

frământă stările necuvenite

ajustate până la marginea îndoielii.

Mă prăbuşesc incert în praful îngheţat al dimineţii de sepie,

şi emisiile pulsatile, magnetice trec dincolo de aşteptări

suspendându-se una pe alta.

Nu cerşesc blândeţea zilelor de ieri doar,

 sunt tentat de atracţia viitorului

ce se poticneşte în staţionări echivoce.

Liminar, clipele brodate timid se pierd însă…

eu vin din lumea lui foaie-verde

Eu vin din lumea lui foaie verde

De unde dorul este…

Ridic privirea

şi cu ochii plini

îţi pipăi aerul de femeie

mistuită de durere şi bucurie…

COLIND

Ia sculaţi, boieri, sculaţiu,

Că vă vin colindătorii,

Noaptea pe la cântători

Nu vă vin cu nici un rău,

Cu vestea lui Dumnezeu,

Dumnezeu e mititelu,

Mititel şi-nfăşăţelu,

Faşa-i dalbă de mătase

Împletintă-n cinci şi şasă,

Scufiuţa-i de bumbacu,

Bătută în diamantu,

Iar în vârful scufiuţei

Este-o piatră nestemată

Luminează-o lume toată

Şi Craiul pe jumătate.

A cui…

Ionică priveşte pe geamul îngheţat cum ninsoarea se aşterne din ce în ce mai groasă în faţa casei. Se gândeşte cum va ieşi mama dimineaţă să plece la muncă. Vin sărbătorile şi are acum multă treabă. Multe doamne care au slujbe importante o cheamă să le facă curat prin casă, să le bată covoarele, fel de fel de treburi gospodăreşti. Abia de mai prinde câteva ceasuri să se odihnească. În ultimile zile, fiind atât de ocupată, n-a mai zărit-o plângând pe furiş. Ea nu i-a spus, dar el ştie că mama…

Eu n-am să fac o poezie, am să scriu un fel de proză; e prea târziu să caut rime, e prea târziu să mai fac versuri; ale lumii înțelesuri sunt prea greu de prins în versuri. Eu sunt doar un expozeu, bun de pus în vreun muzeu ca să vadă lumea care, calcă inocența în picioare. E prea târziu să mai fac versuri, că-s atâtea ne-nțelesuri și nonsensuri și erate fel de fel. Adevărul…

Portocali şi privighetori, hîrtie extrafină made in Michinokuri pentru scrisorele de amor şi poezele tanka, magnolii, lespezi de Khondalit, gresii de Kliwa, havuzuri de marmură, sculpturi de Praxiteles, „nuduri de Rubens pe coperţi de jurnale absurde”, silene şi satyri, Shiva de la Ellora, figurine de Tanagra, un autoportret cu piele…