LUNA ŞI ORA LEGALĂ



Doamna Lună, iar s-a înnoit,

c-o oră ceasul s-a dat înapoi,

mare noroc... am mai dormit,

căci ora trei s-a mutat la doi.



Luna s-a dovedit o răsfăţată,

de trei ori a peţit-o Brumărel,

se vrea chiar, experimentată

şi-a pus toilete Coco Chanel.



Dar a devenit şi capricioasă,

nu-i interesată de ora legală, 

traversează bolta…

SINGURA AVERE

Zilele şi-au pus demult, haine de toamnă

şi nopţile se-nfăşoară-n călduros mantou,

anotimp-bilanţ, ce la meditaţie îndeamnă,

iar trecutu-l privim de pe un imens platou.

Anotimp de întrebări şi popas prin amintiri,

lasă-mi toamnă, anii să respire înc,-o vară

şi cu-nţelepciunea vârstei, prinsă în priviri,

escaladez chiar, munţii pentr-o primăvară.

Dar vraja noii primăveri…

ŞEVALETUL TIMPULUI



Pe şevaletul toamnei prind o pânză,

unde culorile sufletului au întâietate;

iar pentru amestec am ales o frunză,

gânduri şi amintiri pentru a fi pictate.



E toamnă pe-afară, dar şi-n anii mei,

anotimp ce predispune la nostalgie 

şi trag prima mână, culoarea-humei,

pentru a fixa uşor, amintirea-ruginie.



Mai prind de şevaletul gândului meu,

ca pânză,…

PÂNZĂ ROGVAIV



Prin ape limpezi se scaldă un gând,

inundat demult, de o mare de tăceri,

iar umbrele sleite, pe zid tremurând,

le destramă vântul sub palide-adieri.



Am rătăcit printr-o pădure de umbre,

defrişată, în toamna cu iz de tămâie,

copacii au putrezit în peşteri tenebre,

iar din cărbuni a răsărit o verde-fâşie.



Arome verde-crud, adie prin toamnă,…

LACRIMA FRUNZĂ



Pe fruntea mea desfrunzeşte un anotimp,

iar vântul se-nfăşoară pe ziduri de tăcere,

întotdeauna grăbită şi la braţ cu zeul-timp,

deseori, uit de mine şi toate devin austere.



Noaptea mi-a rămas un bun, tainic sfetnic,

iar pe pereţi nopţii scriu gândurile răvăşite,

ştiu că-n alt capăt de lume aştepţi platonic

dimineaţa să-mi descurci…

OCTOMBRIE



Motto: Doar, iubirea oferă echilbrul pământesc-Maria-Ileana Tănase



Din nou, Luna Nouă şi vântul adună

câteva umbre ofilite, găsite dormind,

iar prin zare, păsări vestesc furtună

şi chiar adie zgomot de aripi fâlfăind.



Două s-au pierdut de cârdul-matern,

sunt speriate, dar târziu se…

CINE N-ARE BĂTRÂNI SĂ-ŞI CUMPERE...



,,Cine n-are bătrâni să-şi cumpere''

este cunoscut proverbul românesc,

apreciere nemărginită o mângâiere

pentru toţi care-i iubesc şi preţuiesc.



Venim pe lume din iubire şi bucurie,

neştiind cum viaţa poate să ne fie;

căutăm să ne găsim o cale, un rost,

dar divinitatea ne-a rezervat un post.



Senectutea, nu poate fi un…