CRĂCIUNUL DE-ACASĂ



Departe, într-un capăt de lume,

sunt doruri ce le simt de plumb,

sărbătorile-s terne, reci ca un iglu,

doar lacrima-i singurul rumb.



În lumea asta nu se cântă colinda

și iernile cu zăpezi, chiar lipsesc,

orașu-i antic... muzeu în aer liber,

iar istoria spune că-i strămoșesc.



Îmi este dor de Crăciunul de-acasă,

cu obiceiuri moștenite din…

FLORI DE GHEAȚĂ



Nu te-am pierdut nicicum, prin gânduri,

chiar de umbrele din ochi au înghețat,

ca pașii răniți de viscolul depărtării...

curând, la fereastra încastrată-n zare

pe geamurile mătuite de aburul tăcerii,

iarna-și va deschide, din nou, florărie.

Fulgii îmi vor mirui fruntea îngândurată,

pe care face slalom tăcerea argintie, 

iar ochii, două lămpi aladine implantate

în turnul…

TOAMNA RESEMNATĂ



Toamna-și bocește ultimele zile,

iar copacii-s demult, cu umerii goi

i-a împânzit reumatismul iernii,

chiar dacă nouarul desplește ploi.



Doar câte-o frunză rătăcită-și adie

neputinţa de-a se desprinde de ram,

iar vântul grijuliu crengile mlădie,

sa nu le prindă anotimpul hibernal.



Pomii-s ornaţi cu beteală din brumă,

pregătiţi să-ntâmpine noua…