Mă chinuie un gând banal

Venit în zori, autumnal,

De ce-ai plecat fără să-mi spui

Toamnă, rebel-a nimănui?

Aveam contract semnat tacit,

Dar vântul gol l-a rătăcit,

Iar ploile cu gust de cer

M-au îmbătat cu somnifer.

Am vrut să te mai țin nedrept

În buzunarul de la piept,

Să gust culorile ce-ți sunt

Comori născute din grăunt.

Tu ești alintul meu gălbui

Ca puful moale de…

Dorul sparge crusta toamnei

Și îngână cântul doamnei,

Frunze coapte dorm covor

Într-un timp fără zăvor.

Glasul tău parcă se-aude

Legănat de-octave ude,

Lăcrimate vorbe gri

Sting ecouri albăstrii.

Vina mea e că scriu slove

Nu mă-mpiedic de alcove,

Și privesc peste stihii

Cu-o privire de șpanchii.

Toamna asta scurtă tare

Mi-a pus frigul la picioare,

Ca să merg împiedicat

Frază fără…

Lacul aburind în zare,

Luna clară-n depărtare,

Frunze galbene pedestre

Fac decorul de poveste.

Roşul soare-n buza sferei

Înfloreşte ochiul terrei,

Şi cum merg eu pe cărare

Luna fuge, soare-apare.

Şi o ceaţă albă, deasă,

Voal de proaspătă mireasă,

Pasul meu îl însoţeşte

Împărţind timpul frăţeşte.

Toamnă dulce ca un cântec

Porţi recoltele în pântec,

Şi-n culori de curcubeie

Îmbraci…

RONDELUL UITĂRII

Am uitat să fiu poetă
Am uitat să mai iubesc,
Încercând să fiu discretă
Am uitat să mai trăiesc,

Rătăcită pe planetă
Și zâmbind copilăresc,
Am uitat să fiu poetă
Am uitat să mai iubesc.

Azi uitând tot ce-i firesc,
Ca un cântec de flașnetă,
Printre ploi călătoresc
Punând pana la beretă,

Am uitat să fiu poetă.

Îmi amintesc de tine, foșneai în frunze seci

Căzute fără milă, pe-ascunsele poteci,

Erai o adiere în părul meu cărunt,

Cuvinte și tăcere, zăceau în mine, crunt.

Mă înveleai în lauri, izvoarele-mi secai

Când forfota în suflet venea, tu nu plecai,

De-n roșu-apus tristețea săpa canale-adânci

Tu reveneai la mine, escaladând pe stânci.

Mi-e dor de poezie, de galbenul tăcut,

De ploile albastre ce-n toamnă mi-au făcut…

Cu pași mărunți și gânduri rătăcite,

Pe malul lacului, sub lună plină,

Tăcerea nopții vorbele-mi înghite,

Vrăjită sunt de cercul de lumină.

Aud viori ce-și laudă arcușul,

Dar nu mai plâng cu lacrimi de ocară,

Privesc prin ochii tăi acum apusul,

Da-mbrac aceeași mantie amară.

Mi-e ceasul nopții searbăd fără tine,

Mă seacă veacurile de-așteptare,

Și luna pare că se-aruncă-n mine

Strivind în piept iubirea ce mă…

Am lipit de geam obrazul

Să privesc cum viscoleşte,

Fulgii mici izbesc pervazul,

Gândul meu, se zvârcoleşte.

Noaptea vrea să-mi intre-n casă,

Stele vor să-mi fie lustră,

Dar tristeţea nu mă lasă

Liberă prin iarna-ngustă.

Dansul fulgilor, sălbatic,

Rupe-a genelor clipire,

Frigul mă pătrunde-apatic

Încolţindu-mi adormire.

Şi când pleoapa udă-adoarme

Înnodând sub ea suspine,

Gerul sapă cu-a lui…

Ticăit de ceas murdar

De a timpului corvoadă,

Bate parcă milenar

Orele trase de coadă.

Somnu-i viu, ochii deschiși

Luna nu-i dar e lumină,

Caii cerului închiși

Tropăie fără surdină.

Umbre goale-s pe tavan

Şuşotind îmi calcă nervii,

Cad silabe pe divan

Când pe lună calcă cerbii.

În nesomnul meu vulgar

Plec cu sorcova prin lume,

Am un cap ca de bulgar

Și o stare fără…

Pe ochii tăi şi marea e geloasă

Că-s mai albaştri şi mai cuminţi ca ea,

În ei se vede-o dragoste frumoasă

Şi-o linişte-n culori de peruzea.

În ochii tăi şi cerul se scufundă

Sub gene ascunzându-şi ploi grăbite,

Când râuri mari de lacrimi te inundă

Albastrul lor mă tulbură, iubite.

Ai două albăstrele sub sprâncene,

Le cântă în romanţe-ndrăgostiţii,

Şi pictorii pun ochii în desene

Ca două stele coapte în solstiţii.

Dă-mi ochii tăi…

Noaptea își cerne fulgii de zăpadă
Din razele de lună încolțite,
Tablou de negru, alb, în acoladă
Pozează în culori nedespărțite.

În negrul nopții caut nonșalanța
Plutind pe stele candidă regină,
Chem ziua albă să înclin balanța
Și ca decor apusul cu rugină.

Pastel de vise-mi flutură prin minte
Mi-acopăr ochii cu un val de șoapte,
Nu vreau acum să îmi aduc aminte
Că luna-mi este dragoste de noapte.

Și plouă crud cu picuri albăstrui
Miros de rouă-mi cade-n palmă greu,
Te simt vapori de lacrimi amărui
Plutind pe-alei de toamnă-n curcubeu.

Și plânge ploaia-n sufletu-mi pustiu
Rugina gândului pierdut cândva,
Pe note de solfegiu argintiu
Se sting acorduri albe-n mucava.

Inspir miros de ploaie azi la geam
Și gânduri curg pe streșini în aval,
În noaptea surdă îmi agăț de-un ram
Iluzia cioplită dintr-un vis oval.

Să-ți cânt colinde sub fereastră

Zăpada curgă-ncetișor,

Sub bradul cu beteală albastră

Să-ți scriu pe zâmbet: Îmi e dor!

Printre bomboane și surâsuri

De mână să mă strângi ușor,

În șoaptă să-mi reciți azi versuri

Și iar să-ți spun: Îmi este dor!

Când vine iarna cu colinde

Și oamenii se vor mai buni,

Un foc în inimă se-aprinde

Din jarul stinșilor cărbuni.

Deschide larg fereastra albă

S-auzi colindul preferat,

Ți-am…

În fiecare an îți scriu scrisori întregi

Cu ce-mi doresc fierbinte ca tu să înțelegi,

Aș vrea să cânt pe stradă desculță chiar de-i ger

Și să dansez feeric pe-o scenă grea de fier,

Să scriu pe cer iubire, cu litere de foc

Din ochi să-mi curgă lacrimi de fericiri ad-hoc,

Nu vreau palate gri cu lacăt zăvorâte

Și nici haine de firmă care sunt chiar urâte,

Vreau colier de stele în părul abanos

La degete inele din zâmbetu-ți frumos,

Și…

Mă întorc cu gându-n timp şi văd cu întristare,

Sub umbre de copaci, clepsidre aruncate

În toamna adormită şi-a frunzei închistare

Găsesc emoții vechi și vise-ntunecate.

Mă uit acum în urmă citind noaptea în stele.

S-a scurs un timp prin mine, deși sunt filantrop,

Aveam vise mărunte, aveam un gând cu ele,

Să le pictez în versuri, apoi să le îngrop.

Am vise prăfuite pe etajere plânse,

Covor de frunze gri presate cu iubire

Au poleit un zâmbet…

Mă strângi fierbinte-n braţe, într-un decor alpin

Sub greutatea iernii încet şi cald suspin,

Pe genele închise se zbat trei fulgi de nea

Ademenind iubirea într-o tăcere grea.

Într-un sărut sălbatic tu buzele-mi striveşti

Şi mâinile avide pe trup le-ncolăceşti,

Nu simţi zăpada rece topindu-se pe trup;

Sub aprige dorinţe şi hainele se rup.

Să-mi laşi sub cerul iernii fiorii răzvrătiţi

Să curgă cald prin vene de dragoste-nvrăjbiţi,…

Aprinde lumânări pe șemineu deseară

Și scrie-mi „te iubesc” cu litere de ceară,

Cercei de sărutări fierbinți vreau la ureche

Să curgă-n cupe mari șampania cea veche.

Atinge-mă ușor cu degete curbate

Să simți în pieptul meu cum inima se zbate,

Și strânge-mă de mijloc cu aripi de amor

Prin apăsarea dulce s-auzi cum țip de dor.

Dansează-n noaptea asta cu mine până-n zori

Sărută-mi gura caldă trezită de fiori,

Sub pleoapele închise…

Am voie să-ţi privesc a genelor clipire?

Cu gândul să-ţi ating suviţele rebele?

Să te sărut pe frunte, cu-a dragostei sclipire

Sau se răstoarnă cerul în ochii tăi de stele?

Am voie să visez că sunt pe malul mării?

Castele de nisip în jurul meu crescând,

Un val albastru sapă sub treptele uitării

Şi îmi distruge visul de-a râde aşteptând.

Am voie să descopăr în clipa de tăcere

Un gând ascuns de mine să nu te ştiu iubind?

Să nu-ţi…

Iar plouă-n note de pian

Petale stoarse de alean

În cercuri vii concentrice

Cad ploile empirice.

Cu zborul direcţionat

Un zâmbet emoţionat

Prelins în palme umede

În nopţi se-ascunde repede.

O roză plânsă pe asfalt

Priveşte cerul prea înalt

Şi plouă crud şi amărui

Pe frunza galbenă gutui.

La geam de ploaie aburit

Un chip cu gândul aiurit

Cu dosul palmei sterge nori

Să nu mai plouă până-n…

Mi-aş face haină din frunzişuri

Mi-aş coace soarele în păr

Să iasă ploi din ascunzişuri

Să fie toamnă-ntr-adevăr.

Pe-alee să-mi îngroape paşii

Amurgul unor frunze moi,

Şi în rugini de versuri roşii

Să rup distanţa dintre noi.

Mai ninge-mă cu auriul

Cules din toamnele târzii,

Şi în amestec cu pustiul

Să scot din suflet poezii.

O toamnă mi-a deschis dorinţa

Să scriu pe inimi în culori,

Un antidot la…

Când ochii mei sunt trişti şi mâinile lăsate

Şi paşii grei mă duc pe drumuri neumblate,

Când gândul rătăceşte la cei ce nu mă vor

La tine bunătatea-i un nesecat izvor.

Mi-ai oferit un umăr ca sprijin permanent

Şi rănilor săpate le-ai fost un pansament,

Din umbrele tăcerii răsfăţul mi-ai vegheat

Şi mi-ai întins o mână când am îngenuncheat.

Dar când am fost ferice şi am uitat de tine

Ţi-ai adunat tăcut, cuvintele puţine,

Şi cu…