amintiri temporale din faptul serii
Astăzi nu este ziua de naştere a nimănui
Mă chinuie un gând banal
Venit în zori, autumnal,
De ce-ai plecat fără să-mi spui
Toamnă, rebel-a nimănui?
Aveam contract semnat tacit,
Dar vântul gol l-a rătăcit,
Iar ploile cu gust de cer
M-au îmbătat cu somnifer.
Am vrut să te mai țin nedrept
În buzunarul de la piept,
Să gust culorile ce-ți sunt
Comori născute din grăunt.
Tu ești alintul meu gălbui
Ca puful moale de…
ContinuareAdăugat de Marilena Velicu la Octombrie 31, 2014 la 9:13am — 2 Comentarii
Dorul sparge crusta toamnei
Și îngână cântul doamnei,
Frunze coapte dorm covor
Într-un timp fără zăvor.
Glasul tău parcă se-aude
Legănat de-octave ude,
Lăcrimate vorbe gri
Sting ecouri albăstrii.
Vina mea e că scriu slove
Nu mă-mpiedic de alcove,
Și privesc peste stihii
Cu-o privire de șpanchii.
Toamna asta scurtă tare
Mi-a pus frigul la picioare,
Ca să merg împiedicat
Frază fără…
Adăugat de Marilena Velicu la Octombrie 29, 2014 la 8:33am — 4 Comentarii
Lacul aburind în zare,
Luna clară-n depărtare,
Frunze galbene pedestre
Fac decorul de poveste.
Roşul soare-n buza sferei
Înfloreşte ochiul terrei,
Şi cum merg eu pe cărare
Luna fuge, soare-apare.
Şi o ceaţă albă, deasă,
Voal de proaspătă mireasă,
Pasul meu îl însoţeşte
Împărţind timpul frăţeşte.
Toamnă dulce ca un cântec
Porţi recoltele în pântec,
Şi-n culori de curcubeie
Îmbraci…
Adăugat de Marilena Velicu la Septembrie 11, 2014 la 10:00am — 3 Comentarii
RONDELUL UITĂRII
Am uitat să fiu poetă
Am uitat să mai iubesc,
Încercând să fiu discretă
Am uitat să mai trăiesc,
Rătăcită pe planetă
Și zâmbind copilăresc,
Am uitat să fiu poetă
Am uitat să mai iubesc.
Azi uitând tot ce-i firesc,
Ca un cântec de flașnetă,
Printre ploi călătoresc
Punând pana la beretă,
Am uitat să fiu poetă.
Adăugat de Marilena Velicu la Decembrie 28, 2013 la 9:30pm — 1 Comentariu
Îmi amintesc de tine, foșneai în frunze seci
Căzute fără milă, pe-ascunsele poteci,
Erai o adiere în părul meu cărunt,
Cuvinte și tăcere, zăceau în mine, crunt.
Mă înveleai în lauri, izvoarele-mi secai
Când forfota în suflet venea, tu nu plecai,
De-n roșu-apus tristețea săpa canale-adânci
Tu reveneai la mine, escaladând pe stânci.
Mi-e dor de poezie, de galbenul tăcut,
De ploile albastre ce-n toamnă mi-au făcut…
Adăugat de Marilena Velicu la Septembrie 7, 2013 la 9:28am — 2 Comentarii
Cu pași mărunți și gânduri rătăcite,
Pe malul lacului, sub lună plină,
Tăcerea nopții vorbele-mi înghite,
Vrăjită sunt de cercul de lumină.
Aud viori ce-și laudă arcușul,
Dar nu mai plâng cu lacrimi de ocară,
Privesc prin ochii tăi acum apusul,
Da-mbrac aceeași mantie amară.
Mi-e ceasul nopții searbăd fără tine,
Mă seacă veacurile de-așteptare,
Și luna pare că se-aruncă-n mine
Strivind în piept iubirea ce mă…
Adăugat de Marilena Velicu la Iulie 31, 2013 la 6:57pm — 2 Comentarii
Am lipit de geam obrazul
Să privesc cum viscoleşte,
Fulgii mici izbesc pervazul,
Gândul meu, se zvârcoleşte.
Noaptea vrea să-mi intre-n casă,
Stele vor să-mi fie lustră,
Dar tristeţea nu mă lasă
Liberă prin iarna-ngustă.
Dansul fulgilor, sălbatic,
Rupe-a genelor clipire,
Frigul mă pătrunde-apatic
Încolţindu-mi adormire.
Şi când pleoapa udă-adoarme
Înnodând sub ea suspine,
Gerul sapă cu-a lui…
Adăugat de Marilena Velicu la Decembrie 17, 2012 la 8:09am — 1 Comentariu
Ticăit de ceas murdar
De a timpului corvoadă,
Bate parcă milenar
Orele trase de coadă.
Somnu-i viu, ochii deschiși
Luna nu-i dar e lumină,
Caii cerului închiși
Tropăie fără surdină.
Umbre goale-s pe tavan
Şuşotind îmi calcă nervii,
Cad silabe pe divan
Când pe lună calcă cerbii.
În nesomnul meu vulgar
Plec cu sorcova prin lume,
Am un cap ca de bulgar
Și o stare fără…
Adăugat de Marilena Velicu la Aprilie 6, 2012 la 10:52am — 10 Comentarii
Pe ochii tăi şi marea e geloasă
Că-s mai albaştri şi mai cuminţi ca ea,
În ei se vede-o dragoste frumoasă
Şi-o linişte-n culori de peruzea.
În ochii tăi şi cerul se scufundă
Sub gene ascunzându-şi ploi grăbite,
Când râuri mari de lacrimi te inundă
Albastrul lor mă tulbură, iubite.
Ai două albăstrele sub sprâncene,
Le cântă în romanţe-ndrăgostiţii,
Şi pictorii pun ochii în desene
Ca două stele coapte în solstiţii.
Dă-mi ochii tăi…
ContinuareAdăugat de Marilena Velicu la Ianuarie 12, 2012 la 8:01am — 3 Comentarii
Noaptea își cerne fulgii de zăpadă
Din razele de lună încolțite,
Tablou de negru, alb, în acoladă
Pozează în culori nedespărțite.
În negrul nopții caut nonșalanța
Plutind pe stele candidă regină,
Chem ziua albă să înclin balanța
Și ca decor apusul cu rugină.
Pastel de vise-mi flutură prin minte
Mi-acopăr ochii cu un val de șoapte,
Nu vreau acum să îmi aduc aminte
Că luna-mi este dragoste de noapte.
Adăugat de Marilena Velicu la Ianuarie 9, 2012 la 7:22pm — 5 Comentarii
Și plouă crud cu picuri albăstrui
Miros de rouă-mi cade-n palmă greu,
Te simt vapori de lacrimi amărui
Plutind pe-alei de toamnă-n curcubeu.
Și plânge ploaia-n sufletu-mi pustiu
Rugina gândului pierdut cândva,
Pe note de solfegiu argintiu
Se sting acorduri albe-n mucava.
Inspir miros de ploaie azi la geam
Și gânduri curg pe streșini în aval,
În noaptea surdă îmi agăț de-un ram
Iluzia cioplită dintr-un vis oval.
Adăugat de Marilena Velicu la Ianuarie 9, 2012 la 7:21pm — 4 Comentarii
Să-ți cânt colinde sub fereastră
Zăpada curgă-ncetișor,
Sub bradul cu beteală albastră
Să-ți scriu pe zâmbet: Îmi e dor!
Printre bomboane și surâsuri
De mână să mă strângi ușor,
În șoaptă să-mi reciți azi versuri
Și iar să-ți spun: Îmi este dor!
Când vine iarna cu colinde
Și oamenii se vor mai buni,
Un foc în inimă se-aprinde
Din jarul stinșilor cărbuni.
Deschide larg fereastra albă
S-auzi colindul preferat,
Ți-am…
Adăugat de Marilena Velicu la Decembrie 14, 2011 la 11:43pm — 4 Comentarii
În fiecare an îți scriu scrisori întregi
Cu ce-mi doresc fierbinte ca tu să înțelegi,
Aș vrea să cânt pe stradă desculță chiar de-i ger
Și să dansez feeric pe-o scenă grea de fier,
Să scriu pe cer iubire, cu litere de foc
Din ochi să-mi curgă lacrimi de fericiri ad-hoc,
Nu vreau palate gri cu lacăt zăvorâte
Și nici haine de firmă care sunt chiar urâte,
Vreau colier de stele în părul abanos
La degete inele din zâmbetu-ți frumos,
Și…
Adăugat de Marilena Velicu la Decembrie 8, 2011 la 10:50pm — 4 Comentarii
Mă întorc cu gându-n timp şi văd cu întristare,
Sub umbre de copaci, clepsidre aruncate
În toamna adormită şi-a frunzei închistare
Găsesc emoții vechi și vise-ntunecate.
Mă uit acum în urmă citind noaptea în stele.
S-a scurs un timp prin mine, deși sunt filantrop,
Aveam vise mărunte, aveam un gând cu ele,
Să le pictez în versuri, apoi să le îngrop.
Am vise prăfuite pe etajere plânse,
Covor de frunze gri presate cu iubire
Au poleit un zâmbet…
Adăugat de Marilena Velicu la Decembrie 5, 2011 la 7:21am — 2 Comentarii
Mă strângi fierbinte-n braţe, într-un decor alpin
Sub greutatea iernii încet şi cald suspin,
Pe genele închise se zbat trei fulgi de nea
Ademenind iubirea într-o tăcere grea.
Într-un sărut sălbatic tu buzele-mi striveşti
Şi mâinile avide pe trup le-ncolăceşti,
Nu simţi zăpada rece topindu-se pe trup;
Sub aprige dorinţe şi hainele se rup.
Să-mi laşi sub cerul iernii fiorii răzvrătiţi
Să curgă cald prin vene de dragoste-nvrăjbiţi,…
Adăugat de Marilena Velicu la Noiembrie 29, 2011 la 8:29am — 5 Comentarii
Aprinde lumânări pe șemineu deseară
Și scrie-mi „te iubesc” cu litere de ceară,
Cercei de sărutări fierbinți vreau la ureche
Să curgă-n cupe mari șampania cea veche.
Atinge-mă ușor cu degete curbate
Să simți în pieptul meu cum inima se zbate,
Și strânge-mă de mijloc cu aripi de amor
Prin apăsarea dulce s-auzi cum țip de dor.
Dansează-n noaptea asta cu mine până-n zori
Sărută-mi gura caldă trezită de fiori,
Sub pleoapele închise…
Adăugat de Marilena Velicu la Noiembrie 29, 2011 la 8:27am — 7 Comentarii
Am voie să-ţi privesc a genelor clipire?
Cu gândul să-ţi ating suviţele rebele?
Să te sărut pe frunte, cu-a dragostei sclipire
Sau se răstoarnă cerul în ochii tăi de stele?
Am voie să visez că sunt pe malul mării?
Castele de nisip în jurul meu crescând,
Un val albastru sapă sub treptele uitării
Şi îmi distruge visul de-a râde aşteptând.
Am voie să descopăr în clipa de tăcere
Un gând ascuns de mine să nu te ştiu iubind?
Să nu-ţi…
Adăugat de Marilena Velicu la Noiembrie 16, 2011 la 1:41pm — 4 Comentarii
Iar plouă-n note de pian
Petale stoarse de alean
În cercuri vii concentrice
Cad ploile empirice.
Cu zborul direcţionat
Un zâmbet emoţionat
Prelins în palme umede
În nopţi se-ascunde repede.
O roză plânsă pe asfalt
Priveşte cerul prea înalt
Şi plouă crud şi amărui
Pe frunza galbenă gutui.
La geam de ploaie aburit
Un chip cu gândul aiurit
Cu dosul palmei sterge nori
Să nu mai plouă până-n…
Adăugat de Marilena Velicu la Noiembrie 10, 2011 la 3:19pm — 4 Comentarii
Mi-aş face haină din frunzişuri
Mi-aş coace soarele în păr
Să iasă ploi din ascunzişuri
Să fie toamnă-ntr-adevăr.
Pe-alee să-mi îngroape paşii
Amurgul unor frunze moi,
Şi în rugini de versuri roşii
Să rup distanţa dintre noi.
Mai ninge-mă cu auriul
Cules din toamnele târzii,
Şi în amestec cu pustiul
Să scot din suflet poezii.
O toamnă mi-a deschis dorinţa
Să scriu pe inimi în culori,
Un antidot la…
Adăugat de Marilena Velicu la Noiembrie 10, 2011 la 3:19pm — 3 Comentarii
Când ochii mei sunt trişti şi mâinile lăsate
Şi paşii grei mă duc pe drumuri neumblate,
Când gândul rătăceşte la cei ce nu mă vor
La tine bunătatea-i un nesecat izvor.
Mi-ai oferit un umăr ca sprijin permanent
Şi rănilor săpate le-ai fost un pansament,
Din umbrele tăcerii răsfăţul mi-ai vegheat
Şi mi-ai întins o mână când am îngenuncheat.
Dar când am fost ferice şi am uitat de tine
Ţi-ai adunat tăcut, cuvintele puţine,
Şi cu…
Adăugat de Marilena Velicu la Noiembrie 9, 2011 la 1:00pm — 5 Comentarii
2014
2013
2012
2011
© 2021 Created by Lenuş Lungu.
Oferit de
Embleme | Raportare eroare | Termeni de utilizare a serviciilor