Zile de naştere

Florin T. Roman's Blog (96)

Mihai Beniuc - 110 ani de la naştere

„Mihai Beniuc e lemnul din grindă pe care atârnă secera, fierul spălat în sângele grâului şi încovoiat ca spinarea ţăranului aducând pâine, mânerul plin de răni deschise, zimţii, văile prin care sudoarea curge în pământ, în netimpul din trupul pământului, înviindu-i ierburile, semănându-i fluturi pe comori şi perechi de mărgăritare peste căţelul ce latră miezul nopţii şi stă cu labele suite pe blesteme şi nădejdi”, scria undeva Fănuş Neagu, prieten al poetului.

În calitate de…

Continuare

Adăugat de Florin T. Roman la Noiembrie 16, 2017 la 3:19pm — 9 Comentarii

Ecouri ale bătăilor inimii mele - X

Există un singur ecumenism autentic: aderarea tuturor religiilor şi confesiunilor la Ortodoxie.

 

Timpul este o sumă de decizii.

 

Preoţia ortodoxă nu e nici meserie, nici funcţie. Preoţia ortodoxă e misiune divină. Deci, preoţii ortodocşi nu şi-au ales ei singuri misiunea, ci Hristos le-a încredinţat-o. Aşa că cei care îi urăsc şi îi batjocoresc, pe Hristos îl urăsc şi îl batjocoresc. Dar şi preotul care nu îşi îndeplineşte misiunea cu vrednicie îl urmează pe…

Continuare

Adăugat de Florin T. Roman la Noiembrie 8, 2017 la 4:11pm — 2 Comentarii

Pro Halloween!

Nu mai mi-e teamă de costume negre

croite pentru noaptea asta, special,

nici de schelete scârţâind funebru

în timpul unui dans la acest bal,

 

Ba chiar zâmbesc când feţe înnegrite

cu ochi holbaţi şi gura într-o parte

se sperie şi râd apoi cu lacrimi.   

Uite, copiii nu se tem de moarte!

 

Strigoii? Sunt cuminţi şi chiar simpatici.

Zmeii şi monştri – inşi de catifea!

Iar dimineaţa coase, mături,…

Continuare

Adăugat de Florin T. Roman la Noiembrie 1, 2017 la 4:18pm — 2 Comentarii

Suspin colectiv

Dor trădările, dor

iar cerul s-a obişnuit cu sfâşierea;

în acest anotimp al însingurării

să încercăm să ne-mprietenim cu florile.

Cresc prea mulţi mărăcini

pe cărarea care duce înspre însumi,

timpul, galant seducător,

ucide generaţii de speranţe,

lumea e tot mai mică

dar distanţele dintre oameni tot mai mari

(uneori suferinţa colectivă comprimă aceste distanţe,

însă doar pe termen scurt),

pădurile plâng cu…

Continuare

Adăugat de Florin T. Roman la Octombrie 30, 2017 la 3:35pm — 5 Comentarii

Zbor rebel deasupra unui anotimp frivol

                                  Motto:

                                      “Sunt tânăr, Doamnă, încă aripile mă ţin.”

                                                                                Mircea Dinescu

 

 

Sunt liber, Toamnă, cerul mă ştie pe de rost

şi păsările toate îmi freamătă prin sânge,

cum m-aş putea întoarce în huma care-am fost

când stelele mă cheamă şi doar mormântul plânge?

 

Sunt liber,…

Continuare

Adăugat de Florin T. Roman la Octombrie 23, 2017 la 3:30pm — 2 Comentarii

Ecouri ale bătăilor inimii mele - IX

Tot ce am făcut bine n-am făcut eu, ci Dumnezeu, prin mine. Tot ce am făcut rău, am făcut eu, şi n-am nici o scuză. Mă întreb, atunci: Nu sunt vrednic de pedeapsă? Şi totuşi, mila Lui...

 

Prin venele mele nu curge sânge. Prin venele mele curge ortodoxie.

 

La întrebarea „Ce mai faci?” ar trebui să răspundem întotdeauna: „Mai bine decât merit !”

 

Da, capul plecat sabia nu-l taie. Însă atenţie! Uneori îl taie barda sau ghilotina. Nu trebuie să fim…

Continuare

Adăugat de Florin T. Roman la Octombrie 18, 2017 la 3:19pm — 2 Comentarii

Cuvioasa Parascheva - icoană lirică

Undeva, într-o pădure virgină de stejar,

două stâlpări atingându-se discret

în bătaia vântului,

şi luna strălucind duios peste sărutul lor…

 

Undeva, dincolo de durere,

copilul din mine şi copilul din tine

alergând ţinându-se de mână printre stele,

neştiind ce-s dragostea trupească,

ura, răutatea, mândria…

 

Undeva, pe braţele unei cruci de piatră

dintr-un cimitir de sat,

un porumbel şi-o…

Continuare

Adăugat de Florin T. Roman la Octombrie 13, 2017 la 2:59pm — 1 Comentariu

Ecoul cuvintelor ce învie

Cu mâinile rezemate de pervazul unui vis ucis

stau şi privesc pe fereastra acestei toamne

cum se deschid din nou rănile timpului,

cum se deschid din nou rănile timpului

şi sângerează

frunze îngălbenite,

must înroşit,

melancolie,

lumină crepusculară,

amintiri de vară,

poezie…

 

Cu mâinile rezemate de pervazul unui vis ucis

stau şi privesc pe fereastra acestei toamne

cum se deschid iarăşi rănile…

Continuare

Adăugat de Florin T. Roman la Octombrie 6, 2017 la 2:42pm — 2 Comentarii

Eminescu - definiţii

Pentru sufletul acestui neam,

izvorât din lacrimă de sânge

şi deprins a suspina şi-a plânge,

Eminescu-i rană şi balsam.

 

Pentru oamenii acestui plai,

care şi-au păstrat credinţa vie

şi trăiesc cu dor de veşnicie,

Eminescu-i un crâmpei de rai.

 

Însă pentru viermi lumina-i chin,

ei nu pot privi nici chiar la stele;

pentru iude şi alte lichele

Eminescu-i fiere şi venin.

 

Rugăciune şi…

Continuare

Adăugat de Florin T. Roman la Iunie 14, 2017 la 8:47pm — 1 Comentariu

Destin liric

Luntrea fiinţei mele înoată prin

                            nemărginirea cuvintelor,

zeul poeziei mă ştie din cărţi şi din suspine;

o dată pe veac am dreptul să intru

                            în Sfânta Sfintelor,

să aduc ardere de tot versuri şi rosturi depline.

 

Mi-e grea călimara de sens şi de

                             doruri latente,

destinul îmi atârnă de o stea în devenire,

aştept răbdător în…

Continuare

Adăugat de Florin T. Roman la Iunie 12, 2017 la 3:16pm — Nu sunt comentarii

Geometrie cu înger în ploaie

Un matematician mi-a spus

că distanţa cea mai scurtă dintre două puncte

se numeşte linie dreaptă.

Un înger mi-a şoptit

că linia dreaptă dintre două suflete se cheamă iubire.

Ploaia cădea incestuos şi solemn

în spirala veşnic perpendiculară

pe zborul păsărilor emigrante.

-Ştii ceva? - mi-a mai zis îngerul -

Omul este o bisectoare din sânge şi timp

între lumină şi întuneric,

între bine şi rău,

între viaţă şi…

Continuare

Adăugat de Florin T. Roman la Iunie 6, 2017 la 4:36pm — 3 Comentarii

Iubito, trandafirul...

Iubito,

îţi dau o veste bună:

trandafirul pe care 

în suflet mi l-ai sădit

în ziua când ne-am despărţit

a-nflorit.

L-au ajutat să odrăslească

amare, fecunde,

lacrimile durerilor tale profunde.

Acum, de la el,

întreg sufletul mi-e înmiresmat,

mi s-au mai îndulcit

chiar şi rănile lăsate de păcat.

Doar că ţepii lui ascuţiţi

ca acele de pin

mă mai zgârie pe vise

uneori, când…

Continuare

Adăugat de Florin T. Roman la Mai 29, 2017 la 2:38pm — 5 Comentarii

Dimineaţă de mai - invocaţie

Vino, dimineaţă frumoasă de mai,

cu creanga ta verde desprinsă din rai,

cu cerul tău tandru ca un zâmbet subtil,

cu soarele-ţi vesel ca un joc de copil!

 

Vino, dimineaţă curată de mai

cu ochii de-azur şi cu părul bălai,

cu izvoare de dor şi cu braţe de flori,

cu penaj în alb-negru şi cu vise-n culori!

 

Vino, dimineaţă-nsorită de mai

cu utrenii pe buze şi dulceaţă în grai,

cu voal de zefir, cu feeric…

Continuare

Adăugat de Florin T. Roman la Mai 4, 2017 la 2:18pm — 4 Comentarii

2 ochi, 11 lacrimi şi-un zâmbet

                   Motto: „Şi a lăcrimat Iisus”

                                                                   (Ioan 11, 35)

 

 

Un ochi – spre-a admira tot ce a creat Dumnezeu,

Un ochi – pentru a privi în mine însumi, mereu,

O lacrimă – pentru toate păcatele mele,               

O lacrimă – pentru toate păcatele tale,                  

O lacrimă – pentru partea căzută din stele,          

O lacrimă –…

Continuare

Adăugat de Florin T. Roman la Aprilie 19, 2017 la 3:36pm — Nu sunt comentarii

România răstignită

Românie, Românie, ţară tristă, muribundă,

Ultimele tale lacrimi în ţărână se scufundă.

Ciocanul lovind în cuie se aude tot mai tare,

Maica Domnului ţi-aprinde sub cruce o lumânare.

 

Iuda politicianul te-a vândut, rânjind a coasă,

La pachet cu toţi eroii, pe preţ de târfă leproasă:

Zece dolari, zece ruble, zece euro goi, trişti,

La o bancă mondială, la Pilaţi ecumenişti.

 

Sinedriul, fără vreun scrupul, a ratificat…

Continuare

Adăugat de Florin T. Roman la Aprilie 10, 2017 la 4:30pm — 4 Comentarii

Elegii de primăvară

                          după George Topîrceanu

 

I.

De prin lunci, de prin poieni

s-a desprins un zvon bizar,

ce-a-mpletit în zori de zi

salbe lungi de chihlimbar,

versuri dulci de poezii

pentru flori

albe, de…

Continuare

Adăugat de Florin T. Roman la Martie 29, 2017 la 3:58pm — 1 Comentariu

Duhovnic

În genunchi,

sub epitrahilul său,

văd cum Pământul e tot mai mic

şi stelele tot mai strălucitoare.

 

În genunchi,

sub epitrahilul său,

aud cum, în loc de bătăile inimii mele,

bat clopote de mănăstiri primordiale.

 

În genunchi,

sub epitrahilul său,

simt cum, în loc de sânge,

îngerii îmi urcă şi îmi coboară prin vene.

 

În genunchi,

sub epitrahilul său,

Cerul e mai aproape de…

Continuare

Adăugat de Florin T. Roman la Martie 14, 2017 la 3:02pm — Nu sunt comentarii

MAMA

Măi, fir-ar să fie,

de ce femeile astea

n-ajung şi ele mari scriitoare,

mari poetese, mari filosoafe,

mari teoloage, voievoade?

Ce-o fi cu ele, mă?

 

Mai scriu ele câte ceva,

pe-aici, pe colo,

mai au câte-o idee,

dar femeia – tot femeie.

 

Nu putea să aibă şi ţara asta

un Eminescu feminin?

Nu putea să aibă şi lumea asta

o Einsteină, o Napoleoană?

 

Femeia, domnule, nu-i…

Continuare

Adăugat de Florin T. Roman la Martie 7, 2017 la 11:31pm — 1 Comentariu

Sfârşit de iarnă

O dimineaţă zdrenţuită, sau întreagă –

ce mai contează? -

făcându-şi cuib întru

clipa veşnic muribundă

a istoriei condiţiei umane,

în timp ce pe deasupra un stol

de cocori fără aripi survolează

ultimele respiraţii ale iernii.

 

O amiază fără pretenţii de lumină,

bifată cu grabă

în agenda supraîncărcată

a unui pelican cu foi de ziar

în loc de pene.

 

O seară arcuită maximal către…

Continuare

Adăugat de Florin T. Roman la Februarie 21, 2017 la 4:52pm — 1 Comentariu

Fulgi şi cuvinte de Făurar

Cu un poem greu prins la brâu,

ca şi cu o piatră de râu,

într-o seară târzie, liniştită,

precum umbra unui vultur în zbor

întinsă pe o jumătate de planetă,

sar înainte,

mă arunc printre cuvinte...

 

Afară ninge cu ninsoare de cerb...

 

Îmi vine să mă scutur

de acest februarie respingător

însă cuvintele hibernale mă apasă

cu o presiune nemaiîntâlnită,

cel puţin de mine nemaicunoscută;

mai…

Continuare

Adăugat de Florin T. Roman la Februarie 15, 2017 la 9:48pm — 2 Comentarii

© 2018   Created by Lenuş Lungu.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor

Live Support