Cronopedia ~ club de scriere literar-artistică

amintiri temporale din faptul serii

Zile de naştere

Zile de naştere sărbătorite astăzi

Zile de naştere sărbătorite mâine

Camelia Ardelean's Blog (80)

Eu am să plec...

Eu am să plec, iubite, e ultimul răvaş

Ce-l prind de geana zilei, cu lacrima la pândă,

În tine se răscoală (ch)iar propriul tău ocnaş,

În mine se frământă o aripă plăpândă.

 

Am încercat să-nlătur catranul din cuvânt,

Pe coala albă-a clipei să încrustez tăcerea,

Dar liniştea nu face cu iadul legământ,

Cum versul nu-nfloreşte-n poet de nicăierea.

 

Eu am să plec, moíra e crudă uneori,

Se zbate în pupile un dor de…

Continuare

Adăugat de Camelia Ardelean la Mai 17, 2020 la 1:59pm — 2 Comentarii

Cum să desparţi sublimul de păcat

Cum să desparţi sublimul de păcat

Şi cum să furi din vifor adiere,

Pândind perversa clipă de plăcere,

Ce-n ţărm de anotimp ţi-ai rezervat?

 

Cum să-ţi convingi dezgustul să mai spere

La simţământul astăzi demodat,

Pietrificat în miezul de agat,

Când din speranţă nu se face-avere?

 

Se iroseşte inima-n şarade,

Cu râvna de-a-ncropi un dialog.

Cernite stări, frânturi din Eliade,

 

Încearcă poarta-n…

Continuare

Adăugat de Camelia Ardelean la Mai 2, 2020 la 7:44pm — 11 Comentarii

Mi-e stinsă ruga-n muguri...

Mi-e stinsă ruga-n muguri de cuvânt;

Păcatul are germeni, se divide –

Prin nopţi încolăcite-şi ia avânt,

Dintr-un tunel cu tălpile aride.

 

Mă strânge-n chinga lui capricios,

Ca o haínă şi vorace hidră,

Preocupat să-şi termine de ros

„Meniul” nou ivit, cu dinţi de vidră.

 

Sub chipu-nşelător, ca de argint,

Îşi decupase-n grabă o fereastră,

Crezând că sub aroma-i de absint,

Calea spre iad o voi vedea…

Continuare

Adăugat de Camelia Ardelean la Martie 19, 2020 la 8:13pm — 1 Comentariu

Eram un pom...

Eram un pom cu frunzele de aur

Şi fruntea-ncununată de lăstari,

Gustam arar din sâmburii amari;

Tăcerea lunii îmi era tezaur.

 

Mă-ngemănam cu fraţii mei arţari;

Nu bănuiam că-n penele-i de graur,

La umbra-mi poposea un minotaur,

Sedus de fructe cu esenţe tari.

 

N-ai cum să-ţi pui la înflorire scuturi,

Când sevele din tine se revarsă

Şi chiar de faci colecţie de şuturi

 

În resturi de…

Continuare

Adăugat de Camelia Ardelean la Februarie 14, 2020 la 6:15pm — 2 Comentarii

Cum aş putea să-ţi spun...

Cum aş putea să-ţi spun ce mult mă doare

Că drumul tău coteşte spre apus,

Cu altă paralelă…

Continuare

Adăugat de Camelia Ardelean la Ianuarie 17, 2020 la 6:20pm — 6 Comentarii

M-aş face val...

M-aş face val, să rătăcesc în trupul tău de alge,

Să prind conturul unui nor, lumina când se sparge,

Să te-ntâlnesc, Poseidon, prin lumea de meduze,

Să mai sărut, din când în când, zăpezile pe buze,

 

Să port pe umerii-mi de stea făclia de amurguri,

Să-mi scutur tălpile de-azur prin sate ori prin burguri,

Să mă-nveşmânt în borangic, a cerului mireasă,

Atunci când ploaia de safir din palma-i mă apasă.

 

Şi rătăcind ca un…

Continuare

Adăugat de Camelia Ardelean la Decembrie 20, 2019 la 8:39pm — 2 Comentarii

La colţul străzii...

La colţul străzii stă o bătrânică

(Propteşte-o legătură de mărar,

Zidind cu greu la plânset stăvilar),

Cu ani crestaţi pe fruntea ei cea mică.

 

I-e gustul pâinii negru de amar,

Că însuşi frigul din rărunchi abdică;

A fost întreaga-i viaţă o furnică,

Târând încet fărâme de calvar.

 

Nu-i este dat oricui un drum spre moarte

Pe o alee îmbrăcată-n  flori;

Adesea de lumină te desparte

 

O…

Continuare

Adăugat de Camelia Ardelean la Noiembrie 16, 2019 la 9:07pm — 4 Comentarii

Visăm...

Visăm ades egotic, visăm incestuos,

Meandrele din euri tixite-s de caverne;

Sobolii amăgirii îşi termină de ros,

La cina de pe urmă, himerele paterne.

 

Visăm indubitabil, visăm paradoxal,

Prin creier ni se scurge păcatul „cel” homeric;

La visuri nu există sezonul estival,

Ci numai anotimpul „salvat de întuneric”.

 

Iluzii incolore şi fără preambul

Ţâşnesc resuscitate, cu teamă de crepuscul;

Doar patima…

Continuare

Adăugat de Camelia Ardelean la Noiembrie 1, 2019 la 4:29pm — 9 Comentarii

Sub fantasme înflorite...

Sub fantasme înflorite într-un falnic univers,

Am țesut din nestemate o atavică Lactee,

Cu apusuri erodate de un astru nou, imers –

Un șirag de lampioane pe-o cromatică alee.

 

Printre ploi înmiresmate, am plantat vechi rugăciuni,

Le-am hrănit cu aforisme recoltate dintre file;

Între visele-mi de humă-mpovărate de tăciuni,

Ridicat-am o cetate din cerințe infantile.

 

(Când tăcerea ți-e prinosul pentru zei…

Continuare

Adăugat de Camelia Ardelean la Octombrie 22, 2019 la 9:54pm — 5 Comentarii

Mi-e sufletul rob...

Mi-e sufletul rob în căuș de magnolii,

Iar inima zace în grota-ispită –

Iubirea-fecioară cu chip de-Afrodită;

Se stinge Infernul subit, din orgolii.

 

În tigva tristeții secat-a-nnoptarea,

Își plimbă lumina privirea-i placidă,

Crestează bujori pe simțirea-mi lividă,

Fărâme de zori își sporesc căutarea.

 

Mă leagă speranța de sine cu fundă,

Topitu-s-a gheața din fosta Giocondă –

Mă strânge la piept un…

Continuare

Adăugat de Camelia Ardelean la Octombrie 11, 2019 la 2:44pm — 11 Comentarii

Un festin lectural de zile mari

Camelia Ardelean (n. 1972) scrie poezie de când se ştie, poate şi pentru că s-a născut în familia scriitoarei de literatură pentru copii, Marioara Ardelean (n. 1950). O vreme, poeta a trăit în străinătate. A revenit în ţară în 2014, an în care a debutat editorial cu placheta Lacrimi de suflet, căreia i-au urmat Ingenuitate (2015), Pasiune (2015), În oglinda sufletului meu (2015), Suflete de ceară (2016),…

Continuare

Adăugat de Camelia Ardelean la Octombrie 5, 2019 la 1:53pm — 6 Comentarii

Toamna (elidă)

Pogoară toamna peste glie, tunând în marşu-i triumfal;

O lacrimă-şi transportă sarea dinspre amonte spre aval.

 

Natura iarăşi se îmbracă în haina-i trendy de brocart;

În mine zboară pescăruşii, aterizând cu ţipăt spart.

 

Un rest de soare adnotează pe frunze veştede-amintiri –

Se iscă-n galbenul apatic, din când în când, nedumeriri.

 

Descopăr trapa spre tenebre şi o trântesc c-un scrâşnet sec;

O pomostesc cu-ntârziere...…

Continuare

Adăugat de Camelia Ardelean la Septembrie 24, 2019 la 6:04pm — 9 Comentarii

Cum să te-agăţi de cer fără iertare (sonet)

Cum să te-agăţi de cer fără iertare

Şi cum să prinzi de toartă-un curcubeu,

Când printre nouri creşte-un aculeu,

Ce îţi străpunge palida visare?

 

Reanimându-ţi istovitul eu

Cu mici perfuzii de iluzii-amare,

Încrâncenată soarta ţi se pare,

Pe drumul şubred către Dumnezeu.

 

De la cheremul patimilor noastre –

Corăbieri captivi în propriul ghiol,

Plutim în vise aşa-zis albastre,

 

Regurgitând…

Continuare

Adăugat de Camelia Ardelean la Septembrie 10, 2019 la 9:03pm — 7 Comentarii

Se face noapte în cuvânt

Se face noapte în cuvânt,

Cochília sa e-aşa neclară

(Azurul nu-şi mai ia avânt

Neliniştea îi dă pe-afară)!

 

A ruginit elicea lui,

Iar zborul nu mai are clocot;

Sub diacritice-un cucui –

Vocalele scrâşnesc în  tocot.

 

Doar triluri fade se aud

Din amalgamul de…

Continuare

Adăugat de Camelia Ardelean la Iulie 26, 2019 la 10:13pm — 7 Comentarii

În trupul meu bolnav de lipsa ta

În trupul meu bolnav de lipsa ta

Se-aprinde-o lampă tristă de veghere,

Îşi scutură candoarea o lalea,

Sub ploaia ce desparte emisfere.

 

Iubirea frântă, scoasă la mezat,

Învăluită-n ceaţă purpurie,

N-a fost un curcubeu, ci surogat,

Un tremur suferind de-anorexie.

 

În cuibul nostru – dom imaginar,

Eram prinţesa nopţilor de-argilă,

Tu – Făt-Frumos cu aripi de Icar;

Ne-am rătăcit busolele-n…

Continuare

Adăugat de Camelia Ardelean la Iulie 22, 2019 la 6:54pm — 7 Comentarii

Eugenia Mihu – poeta cu lacrima rotundă şi „dorul în ochi”

Dacă Nichita Stănescu ne dezvăluia, în trecut, din perenitatea gândurilor sale, afirmând: “Eu nu prea cred că există poeţi, cred că există poezie” şi insistând asupra faptului că „Un poet nu poate fi mai bun decât alt poet”, dar „poate fi mai bun decât sine însuşi sau mai slab decât sine însuşi”, un alt mare colos al literaturii române, Lucian Blaga, susţinea, nici mai mult, nici mai puţin, că poetul este un „donator de sânge la spitalul cuvintelor”.

Eugenia Mihu, o poetă despre care…

Continuare

Adăugat de Camelia Ardelean la Iulie 10, 2019 la 4:26pm — 7 Comentarii

Aceleaşi ploi...

Aceleaşi ploi se smulg din nevăzut

Şi-aceiaşi nori îşi strigă biruinţa;

Înoată-n sânge pseudocredinţa –

Un suvenir din mărul revolut.

 

Aceiaşi câini se-nhamă la trăsuri

Şi-aceiaşi „morţi” îşi urlă nefiinţa;

Ne costumăm războaiele-n Levinţa*,

Când foamea naşte panică şi uri.

 

Aceiaşi spini pe ramuri de măslin

S-au căţărat, voind să emigreze

(Un rai abscons în miriştile treze

Ar fi de răni şi vaiet…

Continuare

Adăugat de Camelia Ardelean la Iulie 5, 2019 la 8:44pm — 4 Comentarii

Ionel Necula – popas în lumea iubirilor lui Cioran

Despre scriitorul şi filozoful Ionel Necula am aflat întâmplător, cu puţin timp în urmă, semn că destinul lucrează mereu în favoarea noastră, aducându-ne în cale oamenii potriviţi pentru evoluţia spirituală, pentru a ne desăvârşi existenţa sau pur şi simplu, pentru a ne umple sufletul de frumos. Născut în judeţul Galaţi şi cunoscând gustul veşniciei de la ţară, Ionel Necula locuieşte în prezent la Tecuci, unde continuă să adauge, la palmaresul său impresionant de aproape şaizeci de volume…

Continuare

Adăugat de Camelia Ardelean la Iunie 27, 2019 la 5:11pm — 5 Comentarii

Mi-e frig...

Mi-e frig până-n celule, în iarna asta mută,

În suflet, filigorii au îngheţat de mult,

Cotrobăie un crivăţ cu inimă de brută

În fiecare rană pe care o ascult.

 

Mi-e frig până la oase, în măduvă trosneşte,

Îşi sapă nevăzutul prin fibre trotuar,

Mă strânge-nsingurarea în braţe ca un cleşte,

Cu patimi izvorâte în colţ de felinar.

 

Mi-e frig până la creştet şi până la călcâie,

În vene, termometre se sparg cu un…

Continuare

Adăugat de Camelia Ardelean la Iunie 7, 2019 la 7:19pm — 1 Comentariu

Când porţi în buzunar eternitatea

Când porți în buzunar eternitatea

Și tragi cu gingășie de fermoar,

Să nu lezezi vreo filă din grimoar,

Împăturind cochet realitatea,

 

Când tragi pe visuri ploi cuneiforme,

Cu muza prăbușindu-se discret,

Neanunțată de niciun decret,

Vezi „evadarea“-n mii și mii de forme.

 

Ascunzi în suflet clipe ruginite

(Clepsidra sorții chiar de a secat),

Sortezi neliniști strânse vinovat,

Pe margine de gânduri…

Continuare

Adăugat de Camelia Ardelean la Iunie 1, 2019 la 9:33pm — 7 Comentarii

© 2020   Created by Lenuş Lungu.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor

--> /********* ********/