Pe Dora Pascu nu o cunosc foarte bine, “paşii” ni s-au întâlnit până acum doar în lumea virtuală, într-unul din cenaclurile literare la care amândouă activăm. Nu ştiu dacă este “uşor timidă” sau dacă “vorbeşte puţin, dar cumpătat”, aşa cum se afirmă în prefaţa volumului de versuri, Radiografii sentimentale, unul din cele două, pe care mi le-a dăruit de curând. Pot însă declara cu certitudine, răsfoind paginile încărcate de sensuri, că “puterea ei stă în cuvântul scris” şi că este…

Din trupul nopții mi-am desprins sărutul

Cu gust de alge și de meteori,

Mi-s ochii tăi nemărginiți avutul,

Cu-amurgul de sub pleoape mă-nfiori.

Pe buze reci de ploi și așteptare,

Mi-e șoapta haina-n care te îmbrac,

Un roi de frunze întomnarea are,

Îmi ești tulpină sau îmi ești copac.

Oriunde mergi, mi-e zborul mai aproape

De trupul tău și de necunoscut;

Sub adieri, livezile ne-ngroape

În taina lor…