Cronopedia ~ club de scriere literar-artistică

amintiri temporale din faptul serii

Zile de naştere

Camelia Ardelean's Blog (88)

Cu sau fără cuvinte

Prin despărțiri perene, mai spunem un „Hello”,

Ne-mpleticim silabe-n jargoane sau argou,

Și tulburați de limba vibrând necunoscut,

Ne chinuim ca lupii cu mieii la păscut.

 

Ne mai lovesc cuvinte, tăișul lor e dur,

Chiar „te iubesc”, azi sună sentențios, obscur,

S-articulăm noi fraze ne pare-obositor,

Deci hibernăm și vara-n fidelul monitor,

 

Căci tastele ne poartă prin zările de vis.

E gratis și transportul în…

Continuare

Adăugat de Camelia Ardelean la Ianuarie 29, 2016 la 4:57pm — Nu sunt comentarii

Străini

Azi suntem bieți străini, ciocnind același zid

Cu margini de granit, nou zugrăvit în humă,

Avem același vis cu gust alcaloid

Și-același orizont, redus la o cutumă.

 

Nu mai putem spera, deși avem un țel,

În lanțuri lungi de fier se zbate-a noastră vină

De-a fi doar muritori, cazați într-un hotel,

În care cel plecat, nicicând n-o să revină.

 

Privim la cerul Tău c-un zâmbet istovit,

Ne-mpreunăm, umili, iar palmele a…

Continuare

Adăugat de Camelia Ardelean la Ianuarie 22, 2016 la 8:18pm — 1 Comentariu

Prin stele cu gondola...

(Premiul Juriului la Concursul internațional de poezie „Călător prin stele”, Ediția I, Onești, 2016)

 

Prin stele cu gondola tomnatici călători,

Așternem la răscruce visări mirobolante,

Trudindu-ne la vâslă, culegem dintre sori,

Adesea, printre pietre, candide diamante.

 

Le cernem de nisipuri, cărând aluviuni,

Extensia luminii zidește curcubeie,

Iluzii prohibite, spălate de furtuni,

Se-avântă către ceruri,…

Continuare

Adăugat de Camelia Ardelean la Ianuarie 15, 2016 la 5:20pm — 1 Comentariu

orașul tăcerii

locuitorii își odihnesc insomniile

sub lespezi strivite/mușcate de timp

în garsoniere fără geamuri

claustrofobia nu (mai) e o problemă

la căpătâi plopi muți de așteptare

sosiri fără număr

crucile rânjesc ostentativ

istovite de veghe

străjeri ai lumii de apoi

cu armuri invizibile

purtând pe umeri prăpastia dintre lumi

aici și dincolo

despărțite de o pojghiță

mustind a veșnicie sau a…

Continuare

Adăugat de Camelia Ardelean la Ianuarie 9, 2016 la 5:15pm — 2 Comentarii

În pași de iarnă

Adoarme universul, se scutură perdeaua,

Pe cerul fără vârstă, de nori cu frunți cutate,

Cu grația-i divină, domol, dansează neaua,

Adusă de-anotimpul cu pletele-i buclate.

 

Stăpână peste ghețuri, alunecă agale,

Își poartă senectutea pe umerii-i, cu fală,

Ascunsă de broboade și-adusă rău de șale,

Pășește „îmbufnata”, pufnind câte-o rafală.

 

Cu țurțuri la ferestre, ne-ntâmpină-ncruntată,

Sub cearcăne de stele,…

Continuare

Adăugat de Camelia Ardelean la Decembrie 26, 2015 la 2:04pm — 9 Comentarii

Suflet de mătase

În palme port un suflet de mătase,

Culori de gheață-n valuri înfășor.

Pe soclul rece, zâmbetele mor,

Pătrunse de-umezeală până-n oase.

 

Îl mângâi tandru, ca pe-o jucărie,

Prevăd fiorul unui plânset stins.

La tâmple-apusul jarul și l-a nins,

Pândind un răsărit, din inerție.

 

Resimt bizara sorții-apropiere,

M-acaparează crudul abordor.

Retransformat în clovnul-infractor,

Aștept tăcut o…

Continuare

Adăugat de Camelia Ardelean la Decembrie 18, 2015 la 12:30pm — 8 Comentarii

Ploaie violetă

E-o ploaie violetă peste lume,

Cu murmur fin sau ropot din tenebre,

Valsează norii peste mări în spume,

Ce mâine-or plânge zările funebre,

 

O ploaie jucăușă în fiorduri,

Cu-atingeri tandre, parcă de mătase,

Discută pescărușii-n dezacorduri,

Plonjând prin ceața frântă sub grimase.

 

Cad stropii gingași, rupți din ametiste,

În poala unui suflet fantomatic,

Inundă fericirile-i turiste,

Pierdute prin…

Continuare

Adăugat de Camelia Ardelean la Decembrie 13, 2015 la 10:27am — 2 Comentarii

Prin smârcurile toamnei...

Prin smârcurile toamnei sihastru călător,

Transport cu mine vise când astrul se destramă,

În peștera-mi din suflet mai zboară un cocor

Și teascul amăgirii mai ține loc de cramă.

 

Aromele împroașcă himere peste tot,

Zburdalnicele frunze seduc pământul rece,

Îmi dă târcoale vântul din strașnicul complot,

Pe crengi ce se deșiră secunda se petrece.

 

Se-ascunde-n vizuină o vară tremurând,

E cerul adăpostul luminii…

Continuare

Adăugat de Camelia Ardelean la Decembrie 8, 2015 la 6:57pm — 3 Comentarii

© 2021   Created by Lenuş Lungu.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor

-->