Cronopedia ~ club de scriere literar-artistică

amintiri temporale din faptul serii

Aurel Conțu's Blog (345)

Depresii matinale

dimineața de azi îmi aburește fereastra

cu vedere spre Soare

îmi reduce lumea la o aglomerare de lucruri

fără contur

la o pictură naivă în tempera

din care culorile se scurg

se îmbrățișează frivol unele cu altele

este o combinație ireală de alb și roșu

ostilă ochiului

conturul corpului tău se pierde în cromatica mistică

a…

Continuare

Adăugat de Aurel Conțu la Ianuarie 25, 2018 la 6:30pm — 5 Comentarii

Dialectică

uneori îmi reprezint lumea aceasta

ca pe o eprubetă imensă din sticlă

deasupra unei flăcări

viața

ca pe o substanță organică

vâscoasă și dezagreabilă

care trece prin toate stările de agregare

ale materiei

și se întoarce în materie

faptul de a exista

(așa cum ne place să credem

fără să fim!)

ca pe o…

Continuare

Adăugat de Aurel Conțu la Ianuarie 23, 2018 la 6:23pm — 7 Comentarii

Geanealogie

 arborele meu genealogic n-are nici început

nici sfârșit

primul strămoș a murit la naștere

eu

ultimul

nu am urmași

izvoarele nescrise ale vremii

vorbesc despre un străbun după tată

descălecat  dintr-o amiba Naegleria fowleri

mâncătoare de creiere

pe crengile arborelui meu

descopăr de…

Continuare

Adăugat de Aurel Conțu la Ianuarie 22, 2018 la 12:13pm — 1 Comentariu

Metafizică

 într-o lume tăcută a obiectelor

a cuvintelor

a florilor

Maria

întruchipează excepția

ieșirea lucrului din abstract

din imobilismul acela dramatic al formei

denumită lebădă uneori

după aspectul aerodinamic al corpului

și aripi

Maria este o formă mișcătoare pe roți

la fel de însuflețită ca o…

Continuare

Adăugat de Aurel Conțu la Ianuarie 20, 2018 la 7:15pm — 3 Comentarii

Alchimie

 incizia ochiului tău

e asemeni diamantului din mâna

bătrânului tăietor de geamuri

necruțătoare

lasă în sticlă o dâră albă

ca un țipăt speriat de pasăre

dacă ai apăsa pe capete

m-aș desface în două

precum un sâmbure

în două jumătăți imperfecte

și inegale

cu sufletul înspăimântat într-o…

Continuare

Adăugat de Aurel Conțu la Ianuarie 19, 2018 la 5:00pm — 1 Comentariu

Să fii ultimul care stinge lumina

 vecinul de la parter n-a mai ieșit astăzi să dea zăpada

din fața blocului

lăsând dimineața sufocată printre troiene

madame Bovary nu-și mai plimbă dogul german

pe sub salcâmii înfloriți în mijlocul iernii

îmi lipsește hârșiitul lopeții de lemn în omăt

cântatul cocoșilor

al șaselea simț imi impută tăcerea nefirescă a câinelui

imprecațiile…

Continuare

Adăugat de Aurel Conțu la Ianuarie 16, 2018 la 10:08pm — 2 Comentarii

Coșul fermecat al bunicii

chipul ei blajin îmi vine în minte

din negurile inefabile ale copilăriei

și acum mi-o reprezint ca pe-o sfântă

de pe icoană

în mintea mea de copil

credeam că sfinții erau și ei un fel de bunici

împietriți în dragoste

fără să înțeleg cum

bunica îmi umpluse camera cu icoane

și candele

să mă ferească de Duhul cel…

Continuare

Adăugat de Aurel Conțu la Ianuarie 14, 2018 la 3:28pm — Nu sunt comentarii

Ultimul drum (nuvelă)

Era o după amiază încrâncenată de toamnă pe înserat. Nori vineţii de ploaie, amestecaţi cu ceaţă şi vânt, se lăsară încă din zori peste aşezarea aceea din creierul munţilor, Covătari, deșertându-se a lehamite asupra viilor şi morţilor, ca scursura dintr-un buboi. De undeva din pâclă se auzea un dăngănit ofticos de clopot, iar în liniștea zgrunțuroasă dintre două bătăi, răzbăteau zgomote de pași, clipocind prin clisa moale a drumului. Convoiul, format din câţiva oameni tăcuţi, ca nişte…

Continuare

Adăugat de Aurel Conțu la Ianuarie 10, 2018 la 5:33am — Nu sunt comentarii

Fetiţa şi jucăriile ei ciudate

Fetiţa, pe nume Mora, ieşi aproape de amiază din curtea casei şi atrasă de un fluturaş obraznic, colorat ca o sorcovă, nimeri în mijlocul unei poeniţe de vis, desprinsă parcă din cărţile ei de poveşti, prin mijlocul căreia curgea un pârâiaş domol, clipocind printre pietre. Cum neastâmpăratul flutur era pus pe şotii, luându-şi zborul ori de câte ori urmăritoarea sa întindea mânuţele după dânsul, fetiţa se înciudă atât de tare încât începu să-l certe şi să-l ameninţe cu pedeapsa supremă:…

Continuare

Adăugat de Aurel Conțu la Ianuarie 10, 2018 la 5:31am — Nu sunt comentarii

Să treci indiferent pe lângă o pasăre moartă

 Moartea-i la fel și pentru oameni și pentru păsări

nu poți să treci pe lângă o pasăre moartă

indiferent

și să nu-ți  ocolești rușinat sufletul

dacă am bănui câtă durere se ascunde

în moartea unui pui de vrabie

am lăsa cel puțin o lacrimă-n urmă

un semn că ne…

Continuare

Adăugat de Aurel Conțu la Ianuarie 10, 2018 la 5:30am — Nu sunt comentarii

Desen în grafit și cărbune

 gândul de a te strâge în brațe

mă sperie

ești atât de firavă încât te-aș putea strivi

între două degete

ca pe o cupă de șampanie

te asemeni cu misterioasa Diphylleia grayi

dacă s-ar întâmpla să ploaie acum

m-aș uita prin tine ca printr-o fereastră deschisă

imaginează-ți să vezi o inimă zbătându-se

înăuntru unui strop de…

Continuare

Adăugat de Aurel Conțu la Ianuarie 9, 2018 la 7:03am — Nu sunt comentarii

Insomnii

mi-e imposibil să înțeleg de ce zilele trebuie să înceapă

în zori

nu întotdeauna se-ntâmplă să dai binețe zilei cu Soarele

uneori te trezești confuz în mijlocul nopții

dintr-un vis urât cu păianjeni

aprinzi lumina

te strecori tiptil printre aceleași lucruri tăcute

ca nu cumva să nu le tulburi monotonia

printre uși uitate deschise

spre…

Continuare

Adăugat de Aurel Conțu la Ianuarie 8, 2018 la 3:47pm — Nu sunt comentarii

Kafka

dacă n-ai fi fost tu

ar fi fost altcineva

nu-ți fă iluzii

în blocul acesta cu zece etaje

și mansardă

( de unde am să mă arunc în cap într-o zi!)

trăiesc zeci de femei singure,

cele mai multe sunt vii

clipesc din ochi ca păpușile Barbie,

au fețe și expresii asemănătoare,

deschid foarte repede ușile

când…

Continuare

Adăugat de Aurel Conțu la Ianuarie 6, 2018 la 6:53am — Nu sunt comentarii

Destin

Nu-i puțin lucru ca la douăzeci de ani să fii cineva. De regulă, la vârsta aceasta oamenii mai orbecăiesc prin întunericul vieții, căutându-și drumul. Virgil Teodosie părea că sărise peste această etapă, dedicându-se muzicii (de mic copil), lucru care-l ajutase enorm în devenirea sa profesională, dacă meseria de cântăreț de muzică populară putea fi considerată o profesie.Unii susțineau că era foarte greu să trăiești din muzică, alții dimpotrivă, luând în calcul carierele fulminante ale…

Continuare

Adăugat de Aurel Conțu la Ianuarie 3, 2018 la 8:38am — 1 Comentariu

Ferestre sparte

n-am niciun chef să mă întorc acasă

nici nu mai știu dacă este casa mea

de când mi-ai aruncat cu pietre în ferestrele

sufletului

vin tot mai rar

nu m-am risipit niciodată în atâta albastru

de cer

printre atâtea păsări nocturne

și pereți translucizi

penetrați doar de liniște

într-atât încât să mă pierd de mine…

Continuare

Adăugat de Aurel Conțu la Ianuarie 3, 2018 la 8:37am — Nu sunt comentarii

Tabieturi

omuleţi verzi (împiedicaţi, neînvăţaţi să mearagă!)

se strecuraseră aseară târziu la mine-n pat

şi până să-mi dau seama mă-ntinseră pe-o targă

iar unul se-apucase de tăiat.



priveam de sus (parcă aveam vedenii!)

cum îmi scoteau afară totul şi m-aruncau la lei

cum îmi puneau în locul celor scoase alte drăcovenii

și cum în loc de sânge îmi perfuzau ulei.



într-un sfârşit m-au adunat în fostele tipare

(în cele-n care fusesem-nainte să…

Continuare

Adăugat de Aurel Conțu la Ianuarie 2, 2018 la 3:49am — Nu sunt comentarii

Neobosite, aceste nave spațiale ale gândului

Chipul tău

tremurând în oglinda apei

mi-a rămas întipărit de-atunci pe retină

din când în când

inima aruncă răutăcioasă cu săgeți otrăvite

parcă le și aud înfigâdu-se-n lacrimi

(îți mai amintești cum ne întreceam

la aruncatul cu pietre

cum socoteam care piatră țopăie mai mult

deasupra apei

și cum pierzătorul rămânea întotdeauna dator

cu o jumătate de scoică?)

în urma pietrelor liniștea desenează și acum

cercuri…

Continuare

Adăugat de Aurel Conțu la Ianuarie 2, 2018 la 3:45am — Nu sunt comentarii

Consolare

umbra mea dispăruse, vai, deodată

(se dizintegrase nevăzută ca un atom)

degeaba strigasem şi bătusem din poartă

în poartă

nimeni nu văzuse pe-acolo vreo umbră

umblând fără om



bătrânii spuneau că umbrele-şi însoţeau

trupurile în peregrinările lor

( încoresetate de-o voinţă supremă )

dar umbra mea fugise chiar înainte să mor!

şi-atunci, mă întreb, cum naiba să ies

din această stânjenitoare dilemă?



simplu, fără să…

Continuare

Adăugat de Aurel Conțu la Ianuarie 2, 2018 la 3:43am — Nu sunt comentarii

Asistenta

Lidia Călin își pierduse dreptul de practică și fusese dată afară din spital din cauza condiționării actului medical, la plângere unui fost pacient, care reușise s-o înregistreze și s-o filmeze când pretindea și lua o sumă importantă de bani. Fiind singură, trecuse destul de ușor peste situația aceasta, găsind o rezolvare în asistarea bolnavilor la domiciliu, pe cont propriu, contra unor sume de bani mai mult decât acceptabile. Se axase, în special, pe bătrânii trecuți de șaptezeci de…

Continuare

Adăugat de Aurel Conțu la Ianuarie 2, 2018 la 3:39am — 1 Comentariu

Trezirea din vis

 Înotăm încă în fluidul vâscos al sărbătorilor

rămas în urmă

impregnat în tocul pantofilor

și-l resimțim

mai întâi

ca pe o rezistență la curgere

apoi ca pe un lubrefiant miraculos

în rezervorele minții

indispensabil în mecanica mișcării de rotație

a viselor

în reducerea forțelor de frecare

dintre speranțe…

Continuare

Adăugat de Aurel Conțu la Ianuarie 2, 2018 la 3:38am — Nu sunt comentarii

© 2020   Created by Lenuş Lungu.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor

--> /********* ********/