Bună ziua, iarnă dragă!

Bine ai venit, azi, la noi.

Te-așteptăm, dar fără vlagă

Căci frigul face tărăboi.

Vrem să știm ce-ai în desagă:

Soare? Poate nori în... convoi.

Bună ziua, iarnă dragă!

Bine ai venit, azi, la noi.

Te iubesc, așa, întreagă

Și tremur ca un…

Sub o crenguță de brad

Iarna-și caută locul

Când vremea-i doar de un grad

Și-n sobă-i stăpân focul.

Cu frigul nu-s camarad,

Dar îi accept, trist, jocul -

Sub o crenguță de brad

Iarna-și caută locul.

Privesc, puțin retrograd,

Cum fulgii își fac stocul

Prin copaci,…

Iubirea mea cea glaciară

Oftează prin zăpada rece.

Iei trandafirul, pleci la gară

Și nu-nțelegi ce se petrece?

Îmi amintesc cum astă vară

Te încurcai printre farmece.

Iubirea mea cea glaciară

Oftează prin zăpada rece.

Cu floarea-n mână, ești de ceară!

Gestul meu vrea să…

Și soarele se minunează

Cum totul, în alb, e îmbrăcat,

Privește și nu protestează.

Zâmbește căldurii ce-a clacat.

Fulgii de nea vise creează,

Chiar dacă frigul crunt ne-a pișcat

Și soarele se minunează

Cum totul, în alb, e îmbrăcat.

Vechiul palton azi mă salvează,

Căci n-o…

La fereastră dorm ghetuțe,

Așteptând daruri, bomboane

Și nu sunt deloc nouțe,

Însă plâng după... saloane.

Darurile-s cam micuțe,

Moșul ăsta are toane!

La fereastră dorm ghetuțe,

Așteptând daruri, bomboane.

Copilașii, pe pernuțe,

Visează ca trei…

Ninge c-o liniște imaculată,

Chiar dacă fulgii dansează peste tot...

Te aștept c-un ceai și o ciocolată.

Șuieră iarna cu frigu-ntr-un clopot,

Cana de ceai c-o roșie rochiță

Te-aude cum șoptești sacadat: „Nu pot!”

Însă eu, ascunsă după bundiță,

Îmi număr pașii-n așteptarea rece

Și…

De ce durerea e goală și rece?

O lacrimă, în șoaptă, mă întreabă.

Și face ravagii pe unde trece!

Concluzia gri tot ea o înjgheabă.

Eu tac și încerc să mă suport așa,

Nu-mi place, ca vorbind, să m-aflu-n treabă...

Dar lacrima mi-a mângâiat cămașa

Cu micuța-i mână și trupul aprins.

Nu știu cum ar putea fi ea părtașa

Zbuciumului meu multiplicat, deprins

Cu incertitudini,…

motto:„Amintirile sunt icoanele timpului pierdut.” - Mircea Eliade

Atunci când nori grei se abat asupra noastră, îmbrăcăm, docili și emoționați, haina trecutului. În buzunarul de la piept simțim cum pulsează, așteptând o mângâiere, amintirile. Le dăm binețe, hrănindu-ne cu bucuria reîntoarcerii în timp.

Pe partitura trăirilor apuse, o șoaptă retorică se zbate, căutându-și identitatea: Ce este o amintire? Dacă vrem să dăm doar…

Pe-o etajeră ponosită ți-am lăsat 

Un măr, fără ideea de discordie,

Și sper ca gestu-mi să nu fie deplasat,

Iubirea-mi o pun pe raft ca rapsodie.                    

Nu m-am gândit la tine, în mod special,

Căci știu, văd cum frumusețea ta inundă.

Am vrut să pigmentez tristețea glacial!

Tu ce-ai…

Timpul își ascunde geana

Pe limpezimea unui gând

Râvnit azi de liceana

Care nu pășește în rând

Cu disciplina, căci goana

Libertății-o cuprinde când

Timpul își ascunde geana

Pe limpezimea unui gând

Curcubeu. Ea, ca liana,

Întinde sentimente-n vânt

Până când plânge dur rana

Cuvântului rigid, dar blând.

Timpul își ascunde geana...…

Se-așterne toamna pe segmentul vieții,

Chiar dacă drumul cu arbori e placat,

Visele dorm în clipa dimineții.

Timpul, cavalerul vitezei, mascat

Cu ignoranță, răceală, rugină,

Își joacă rolul său ca un apucat.

Am vrea să decantăm cine-i de vină,

Dar maladia zilei ne-mpresoară –

Momentul se transformă în ruină.

Destinul ne trage, decis, pe sfoară

Contabilizându-ne secundele

Mascate cu…

Doar liniștea se așază între noi

Și trunchiuri de mesteceni îngândurați

Că frunzele acceptă al morții croi.

Copacii sunt puternic, de frig, rizați,

Iar soarele se-ascunde-n butonieră...

Noi? De vânt, de ploi mereu suntem taxați,

Doar iubirea-i proaspătă și ageră.

Toamna se încurcă-n propriul ruginiu,

Pășește tremurând spre-o altă eră.

Ca și zăpada-i cuvântul din meniu,

Zâmbește însă-n…

De vrei ca-n viață să-ți fie ușor

Să nu te-mbeți cu apă de izvor

Analizează

Și cenzurează

Și gândul drept, și cel puțin uzat...

Mai stai puțin, nu am terminat!

Visezi că totul ți-i se cuvine,

Dar ce faci tu pentru acest bine?

Oftezi în pripă.

Vorba-i risipă?

Tăcerea arunc-o în borcănel,

Apoi debarasează-te de el.

Privește clipa și ia aminte;

Zâmbește cu și fără…

În pletele încărunțite ale trandafirului resemnat,

silabele cerșesc destinului îndurare.

Neputința

și

deziluziile

se amestecă prin prospețimea tăcerii.

E NOAPTEA CUVINTELOR!

Silabele plâng

alunecând pe o fărâmă

din

sentimentul luminii diluate.

În obscuritate

deciziile au sugrumat

mesajul

gândurilor nenăscute încă...

Pentru că-mi pasă,

ascund silabele în haina…

În caseta cu amintiri

Am mai adăugat un an.

Mai plâng printre dezamăgiri

Doar să îmi treacă de alean.

Cadourile de-alături

Evidențiază-n filigran:

În caseta cu amintiri

Am mai adăugat un an!

Când sărbătoarea din priviri

Mă aruncă într-un ghiozdan,

Jocul printre nedumeriri

Se ascunde-ntr-un paravan

În caseta cu amintiri.…

Hai, să uităm umbrela pe o bancă

Și s-acceptăm a ploii-mbrățișare!

N-aș vrea să-ți sugerez că sunt golancă,

Dar toamna are-o nouă-nfățișare.

Privește aurul tăcut din frunze,

Cascada ce pulsează-n detașare...

Hai, aruncă-ți paloarea de pe buze

Și prinde clipa dulce, detașată

De ploi, de vânt sau reci culori din pânze.

Prezent, șopti iubirea furișată

În dosul umbreluței părăsită,

Iar…

Mă simt un punct

Intrus în marea fierbere,

Iluziile mi le ascund

În fructele ce devin pulbere.

Astfel, punctul subţiat

În labirintul vieţii

Obosit, s-a culcat

Pe amintirile tinereţii.

Cu timpul, glasul

Plin de unduire

Va amuţi ca ceasul

Scârbit de-a timpului trecere.

Un punct sunt pudrat

Cu paloare pe faţă

Ce aşteaptă resemnat

O nouă…

Stropii rebeli, azi, sărută asfaltul,

Iarba se ascunde sub frunzele reci,

Pași-mi, sub umbrelă, învață saltul.

Ai grijă, te rog, și tu, pe unde treci…

În parcul umezit, singurătatea

Numără stropii nervoși, zburdalnici, seci.

Se-ntinde toamna dură în cetatea

Ce ieri era precum un călduț tablou

Și-și scutură haina-n banalitatea

Galbenului scris în parc, fără stilou.

Doar felinarele sunt…

Poate-n toamna zilei de ieri

Vântul a fredonat postum

Frunzelor adormite-n în seri

Reci și triste, ca și acum.

Eu mă încurc printre tăceri,

Lumina renaște din fum.

Poate-n toamna zilei de ieri

Vântul a fredonat postum.

Octombrie, cu trei păreri,

Argumentează cum, necum,

Ruginii-apărute în meri,

Că toamna-i din nou pe podium.

Poate-n toamna zilei de ieri……

Când nepăsarea-n toamnă s-a blocat,

Patriotismul n-are amprente,

Doar ironie și este păcat

Să conservăm minciuna-n fragmente.

De ce și unde, noi ne-am încurcat,

N-aș știi să afirm, cu argumente.

Când nepăsarea-n toamnă s-a blocat,

Patriotismul n-are amprente?

Prostita retorică ne-a secat

Speranța ce zace-n procente,

Însă politica n-a abdicat

Și oarbă dispune de talente,

Când…