Cronopedia ~ club de scriere literar-artistică

amintiri temporale din faptul serii

Blogul lui Viorel Croitoru -- Arhiva Martie 2015 (9)

Iubire frântă

Îți spui: - Îl uit! Nu-i pentru mine!

Nu-i înțelept că l-am iubit!

Să plâng, să urlu, simt că-mi vine.

Mi-am rupt din suflet, l-am gonit!

 

De e iubire-adevărată,

N-o poți opri cu-așa un gând!

Voința, inima curată,

Nu o pot stăvili nicicând,

 

Dar pot să pună-n pod icoana

Celui ce mintea ți-a vrăjit.

Va arde-n suflet veșnic rana

Și dorul pentru ce-ai iubit.

 

Trec ani, trec doruri peste…

Continuare

Adăugat de Viorel Croitoru la Martie 30, 2015 la 8:47pm — 16 Comentarii

Te știu?

Ce-mi place oare-n poza ta?

Nu știu... Să fie oare

O urmă de ”nu mă uita”,

Sau o fi altă floare?

 

Privirea-n care mă scufund,

Curată, tristă, mare?

În ochi tu ai ceva profund,

Ce încă te mai doare!

 

Te știu din sufletul ce-ai pus

În versu-ți, o splendoare!

Aici în poză gându-i dus,

Pierdut în depărtare...

 

Privești prin noi, în infinit,

Visând a ta iubire.

În suflet ard…

Continuare

Adăugat de Viorel Croitoru la Martie 26, 2015 la 8:06am — 18 Comentarii

Lipitorii de cărți

Toamna, după ce începea scoala, începea campania agricolă. Era o definiție umoristică care circula printre noi: țăranii sunt acea pătură socială care ajută elevii, studenții și armata la strânsul recoltei Astfel încât colegii mergeau la cules cartofi sau la sfeclă, iar noi cei scutiți eram obligați să fim prezenți la scoală la diferite activități.

- Scutiții repartizați la bibliotecă să vină cu mine, a spus o domnișoară ceva mai mare ca noi care aștepta dimineață în fața școlii. Am…

Continuare

Adăugat de Viorel Croitoru la Martie 17, 2015 la 11:30am — 11 Comentarii

Cazemata

- Loți baci, cu restul scândurilor ce faci? Că-s cam putrede...

- Eu  plătește la mine o țigan să le duce la gunoi... Asta e! S-a dărâmat, s-a dărâmat, bine că nu este prins cineva sub ei! Ioi! Iștenem, iștenem... Și a plecat mormăind, necăjit.

Casa lui Loți baci se continua cu o grădină și, în fundul curții, ca la toți ungurii vechi, avea o șură din lemn care închidea priveliștea către câmp. Noi, copiii, eram pe câmp și ne uitam să vedem noutatea, evenimentul: s-a dărâmat, la…

Continuare

Adăugat de Viorel Croitoru la Martie 16, 2015 la 4:26pm — 13 Comentarii

Baie în Techirghiol

Intru la ghiol să-mi fac tratamentul zilnic: o mozgoleală cu nămol și apoi o baie luungă și plăcută. Dezbrăcați complet, negri, suntem doar câțiva bărbați și blândul soare. După ce se usucă nămolul pe mine intru în apă  și mă pătrunde pacea dimineții. Fac pluta, eu n-am saltea pneumatică și avansez așa pe apa liniștită. Lumea se aude departe, estompat, soarele își varsă razele calde peste mine. Mă simt plin de o bucurie calmă. Timpul trece ușor, eu avansez tot mai în largul ghiolului, mă…

Continuare

Adăugat de Viorel Croitoru la Martie 14, 2015 la 12:33pm — 5 Comentarii

Să fii băiat mare

Școala era o clădire veche, ciudată, cu un singur nivel, ce avea pe o parte un hol imens cu un perete plin de geamuri, iar celălalt perete cu uși și ferestre ce dădeau în clase. Toate pauzele, orele ce nu se țineau, sau zilele când ploua și nu puteam să ne jucăm afară, ni le petreceam aici. Când ești singur, holul e urât, imens și pustiu. Dar noi eram mulți și ne jucam de minune! Aveam fiecare clasa lui, unde ne lăsam cărțile și caietele, în geantă, sacoșă, plasă sau traistă, după ce dotare…

Continuare

Adăugat de Viorel Croitoru la Martie 12, 2015 la 7:27pm — 2 Comentarii

Adică

Fusese furtună, vijelie mare! În jurul  pomilor erau crengi căzute, hârtii și gunoaie peste tot locul de joacă, ca într-o curte părăsită. După programul de dimineață al sanatoriului, eram scoși la aer, în curte. Era deja soare, se zvântase pe jos, că era cald. Doar ici și colo mai strălucea câte o băltoacă, spre deliciul celor mici. Cele câteva leagăne și balansoare erau deja ocupate de primii sosiți și apoi de cei mai mari și mai puternici. Erau și copii care stăteau la soare și nu știau ce…

Continuare

Adăugat de Viorel Croitoru la Martie 11, 2015 la 11:27am — 10 Comentarii

Erica

Stăteam pe bancă și-mi savuram pachețelul cu mâncare. Am ales banca de unde puteam privi în voie la un copac bătrân, cu o ramură groasă, aproape orizontal înclinată peste alee. Îmi amintea de pomul meu de la țară, cu un leagăn legat de o ramură asemănătoare. Hii, ce mă mai dădeam pe el! Acolo, în legănarea lui, puteam să visez că am descoperit ceva ce mă făcea mai puternic și le arătam celor răi ce suflet bun sunt eu, că-i iert deși aș putea să mă răzbun!

Da, n-aveam nici o treabă…

Continuare

Adăugat de Viorel Croitoru la Martie 10, 2015 la 9:21am — 10 Comentarii

Maria

Era coadă la pâine. Aici, la această firmă prețurile erau cu ceva mai mici și lume mai multă. Dar tot aici se face și o pâine cu cartofi mai bună, motiv pentru care eram și eu la coadă. E 8 Martie, lumea se salută cu urări de la mulți ani, primăvară frumoasă și altele. În piept multe dintre ”ele” au mărțișoare. În fața mea o femeie de condiție mai modestă, micuță, slabă, cu părul legat stil ”coadă de cal” are un mărțișor în piept, mai vechiuț, se vede că e din alt an... Avea o mână de…

Continuare

Adăugat de Viorel Croitoru la Martie 9, 2015 la 5:49pm — 6 Comentarii

© 2019   Created by Lenuş Lungu.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor

--> /********* ********/