Cronopedia ~ club de scriere literar-artistică

amintiri temporale din faptul serii

Blogul lui Viorel Croitoru -- Arhiva Aprilie 2017 (8)

Navetista

M-am urcat în tren, înfrigurat. Brrr...aici e căldurică, caut un loc mai ferit, că navețiștii cam fac gălăgie, joacă  ceva cărți, povestesc, râd zgomotos. Găsesc o pereche de bănci cu o singură persoană. E o femeie cam de treizeci de ani, doarme cu gura întredeschisă, cu o față de copil, delicată și senină, bine înfofolită. Mă așez vizavi, la geam și privesc cum se luminează de ziuă. Trenul ne leagănă mai puternic la un macaz, femeia se trezește, se uită somnoroasă la mine. Eu îi zâmbesc și…

Continuare

Adăugat de Viorel Croitoru la Aprilie 25, 2017 la 12:53pm — 9 Comentarii

Formația

    - Viorel, tu știi să cânți la chitară?

    - Ceva, ceva... Nu am făcut școală, am cântat doar cântece de munte!

    - Păi, eu știu să cânt la orgă, am făcut trei ani de pian dar l-am lăsat pentru... aiurea, pentru prostii! Hai să facem o formație, să vedem dacă ne descurcăm.

    - Noo, eu nu cânt muzică ușoară, nici de-aia de nuntă! Ia gândește-te, măi, Bondi: la ce ar folosi, fără așa ceva, o formație?

    Până la urmă am acceptat să facem de probă niște…

Continuare

Adăugat de Viorel Croitoru la Aprilie 22, 2017 la 4:30pm — 15 Comentarii

Singuri pe lume

Era singură în căsuța ei, aproape de marginea pădurii. Lăsa deschis și radio, și televizor, dar singurătatea o copleșea de multe ori, de când ai ei nu mai erau. Și ce veselie, ce gălăgie, câte nebunii făceau ai ei, deși nu mai erau tineri. Acuma...

S-a trezit cu greu dimineața, după un vis frumos și, în grabă, s-a pregătit de mers la serviciu, la Biblioteca județeană, unde iar era mai mult singură, cu treburile ei.

- Singură, singură, singură... îi răsuna în minte, deși…

Continuare

Adăugat de Viorel Croitoru la Aprilie 10, 2017 la 2:00pm — 7 Comentarii

Lumina din noapte

      E un pic de răcoare, bine că nu bate vântul, că-mi stingea lumânarea! Și am de dus lumină și doamnei Bunescu, că ea nu poate merge:

- E îmbulzeală, mamă, acolo, nu pot să merg, mă dau jos ăia! Parcă a-înnebunit lumea, zău așa... - și termina bombănind în barbă, ea știe ce.

Prin întuneric se văd luminițele lumânărilor, ici, colo, așa de frumos!

Deși e trecut de miezul nopții la majoritatea ferestrelor de bloc e lumină, se văd oameni zâmbind, râzând... Uite, aici, la…

Continuare

Adăugat de Viorel Croitoru la Aprilie 6, 2017 la 12:00pm — 17 Comentarii

Vinovatul fără vină

Fată cu privirea blândă,

Te privesc cu drag mereu

Și cu inima arzândă!

Când nu ești, îmi este greu...

 

Ai fost tare supărată.

Nu știu, naibii, ce-am greșit...

Tu ești bună, hai, mă iartă!

Tare sunt nefericit...

 

Ai vorbit din nou cu mine,

Soare-n suflet mi-ai adus!

Teamă mi-i acum de tine...

Cântăresc tot ce-am de spus.

 

Dar... nu pot așa! Voi spune

Iar ce simt și ce…

Continuare

Adăugat de Viorel Croitoru la Aprilie 5, 2017 la 10:53am — 3 Comentarii

Doar mama

Zefir era în mângâierea lui

Eram un fulg, în vraja dansului.

Sărutul lui, petală de cais...

În doi, zburam în cel mai dulce vis!

 

Doar mama mă înțelegea.

Plângeam, iar ea mă mângâia...

 

Ne-am dus la lac și-n noapte ne-am scăldat.

Goi, uzi, fierbinți... Ce strâns m-a-mbrățișat!

Și-am devenit femeie prima dată.

Scump am plătit! O, clipă blestemată!

 

Doar mama mă înțelegea.

Plângeam, iar ea mă…

Continuare

Adăugat de Viorel Croitoru la Aprilie 4, 2017 la 9:30am — 7 Comentarii

Crai tomnatic

Stau pe bancă în lumină.

Raza soarelui, blajină,

Mă alină!

Trece-o dulce vecinică,

Subțirică, frumușică,

Că ți-e frică

Să nu-ți prindă-a ta simțire

Să-ți întoarcă o privire

Cu uimire!

Închid ochii să se ducă

Ușor mâna-i mă apucă

De perucă!

- Ori ești bolnăvior tataie?

Nu sta-n soare că te-înmoaie!

Vine ploaie!

Să te-ajut să intri-n casă?

- Mulțam dragă! Mai…

Continuare

Adăugat de Viorel Croitoru la Aprilie 2, 2017 la 10:48am — 2 Comentarii

Om bun

           - Ziua bună, nene Murat, iar ești pilit?

            Nea Murat era băieș la noi în sanatoriu, mirosea mereu a nămol, cu asta lucra, el aducea nămolul fierbinte prin ceva ca un tunel la nivelul demisolului în camerele unde ni se făceau împachetări cu nămol. De acolo ieșea când se terminau tratamentele, pe la ora unsprezece, spre prânz. Se spăla, se ferchezuia, se ducea la o crâșmă, bea ceva și... de multe ori se întorcea după amiaza și ne privea pe noi, copii din sanatoriu,…

Continuare

Adăugat de Viorel Croitoru la Aprilie 1, 2017 la 12:04am — 6 Comentarii

© 2019   Created by Lenuş Lungu.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor

--> /********* ********/