Sărbători cu sănătate, lumină și bucurie în suflet tuturor prietenilor Cronopedieni!

....................................................................................................................................

Tare dragă le era fetița cea veselă și dulce vecinilor ei din acel sat uitat de lume. Atât de dragă și iubită că o invitau toți să fie ea cea dintâi care le deschide ușile caselor în dimineața de Ajunul Crăciunului. Trebuia să meargă să jerască în…

Iartă-mă copilărie, iartă-mă c-am crescut mare,

N-am cui mă plânge acum de suflet, nimeni nu știe ce mă doare,

Nu mă mai dojenește mama, pentru nimicuri, prostioare

E trist tot ce trăiesc și veșnic sunt datoare.

Cândva, pentru o lacrimă, sau pentru-o julitură

Primeam o mângâiere caldă și o vorbă bună

Mi-e frig acum și inima îmi sângerează

Mă scald în ploi năvalnice și sufletu-mi oftează.

Iartă-mă că nu-mi mai vine rochița roșie cu…

A murit fântâna de la spatele casei. Suferea de un cancer care purta numele "indiferența oamenilor". S-a chinuit mult ascultând vorbe grele și de supărare și-a dat obștescul sfârșit. Oamenii și-au făcut propriile fântâni în curți, lăsând-o pe ea de izbeliște. Ba, chiar au privit-o cu răutate și au mai și aruncat cu vorbe rele.

-Eu nu mai pun nici un ban la găleți, că mie și așa nu îmi mai trebuie că eu am fântână în curte!

-Las' că-mi fac și eu fântână în curte, că al lu' cutare…

Îmi cărai pe mână gândul

Cel amar și razvrătit,

Ca pe-o haină, îndoit,

Nu puteam privi pământul

Dintr-odată am orbit.

Visul meu cel tăinuit

Pe un picior îl purtai,

N-ai văzut că lunii Mai,

Maci în păr i-au înflorit

Pentru gândul chinuit.

Tot ce-aveam pe astă lume

Le-ai cusut în dos de tiv

Fără să ai un motiv

Sunt săracă fără tine

Aștept gândul cel răpit.

Am să sap c-un ciob de…

Farfuria asta o am moștenire de la "Baba" ......Baba o avea de la boieru' Bădulescu, așa că să aveți grijă că dacă mi-o sparge careva ........cre'că aș fi în stare să-l omor!........ Așa le-a spus mama celor două copile de-o șchioapă, în speranța că acum o sa fie mai atente și mai grijulii cu farfuria unicat care pentru ea avea atâta însemnătate.

Eeeee, vremea a trecut, dar nu a șters vorbele mamei care se întipăriseră foarte bine în mintea celor două fetițe.

Rămase singure acasă…

Ce pot să dau la schimb să gust a ta iubire

Mi-amanetez chiar viața de-ar fi o izbăvire

Sunt o femeie simplă, cu-o carte nejucată

Ce stau la masa vieții și-aștept soarta să-mpartă.

De-aș scrie despre cer i-accept nemărginirea

Și despre mare scriu, o mângâi cu privirea,

Chiar de n-am cunoscut-o tot simt că o iubesc,

La fel ca și pe tine; trăiesc să te-ntâlnesc.

În smoala cea de noapte te caut printre stele

Piciorul șovăind…

Mă nasc în ochii tăi ce mă trăiesc închiși

Și mor în orice clipă ce-i seacă făr’ de tine

M-am botezat în sânge albastru de proscriși

Ce n-au rostit nicicând o sfântă rugăciune.

Când brațul tău discret obrazu-mi mângâia

Ți-am strecurat sub piele magie și blestem

Să pot pătrunde-adânc în marea taina a ta

Desculță să mă plimb,în nopți, prin al tău somn.

Mă sprijin de-a ta gură la margine de vis

Te-ating doar cu privirea, cu…

M-am născut lacrimă fără umbră,

Bob de rouă evadat de sub pleoapă de înger

Flacără strălucind fără să pârjolească

Mugur înfășat în mătase nețesută.

Mi-a lipit timpul aripi colorate pe umeri

Să pot zbura fluture în brațele tale,

Mi-am plâns toate lacrimile, am spus toate rugăciunile

Flăcările pasiunii mă mistuie;

Agonizând, pe buze mi se odihnește ultima dorință,

Să mor câte puțin la umbra sufletului tău.…

Atunci când eram doar o fetișcană și mama se străduia să scoată din mine o copie a ei (femeia tipică, gospodina perfectă) pe vremea asta avea tot timpul "războiul" în casă. Durerea mea cea mai mare era că mă pregătise și pe mine oștean destoinic și mă lua cu ea în bătălia brâglelor și a ițelor. Cu cât mai multe ițe, cu atât mai complicată era treaba, iar fala în sat atingea cote incomensurabile. Cine mai avea așa fată vrednică și isteață care atunci când venea de la școală trăgea cu suveica…

Mi-ai spus că luna tainic ne trădează

Când vântul indiscret suflă-n perdea

Eu cred că Ea e doar invidioasă

Pe o iubire ca a mea și-a ta.

Luceafărul nu-ți bea din cupă vinul

Chiar de-ar râvni la sângeriul lui

Așa că te aștept să-mi stâmperi chinul

Ți-am pus sub pernă dragostea dintâi.

Doar știi că-s o femeie demodată,

Că mă hrănesc cu vise și cu slove

Și mă agăț nebună, disperată,

De tot ce-ai spus cândva, câteva…

De un timp desenez sacrificii,

Adieri de vânt

Care se strecoară prin rănile spațiului

Și seacă sufletul pământului.

Desenez o mână de femeie

Care atârnă palidă și fără vlagă

Peste rama unui tablou închipuit.

Desenez Cleopatre, Madone,

Borgii, Semiramide;

Și de ce nu aș desena Ane?

Ane, născute să fie libere,

Deja iertate de păcatul omenesc

Ane eliberate din chinuri

Cu viața spre bucurie…

Astăzi de dimineață o rândunică desena cercuri concentrice pe cer

O barză mândră de tenacitatea puilor pune la cale o expediție

Câteva frunze palide dau semne de bătrânețe precoce

Pământul cu buzele crăpate adulmecă cerul

Dorul de o ploaie curată îi seacă sufletul

Soarele face exces de zel

Ultimul curcubeu care mi-a…

Minunea aceasta fragilă, colorată și plină de viață
Tocmai a adormit în palma mea întinsă,
Îi risipise ploaia polenul din colțul unei aripioare, ologind-o.
Închid mâna cu grijă și în timp ce se face pumn
Observ cum spaima privării de libertate, o trezește,
Instinctiv se zbate disperată.
Momentul acela în care își lăsase floarea preferată în grija cosașului prieten
Îi răpise încrederea în tot ce era purtător de suflet.

Priveam cu ochiul drept, printre genele umede o lacrimă

Se desprinsese din suflet atunci când mai trăise încă o patimă

Se revărsase șiroind pentru că își dorise evadarea de după pleoapă

Se desprinsese-ntr-o clipă, se prelinsese pe obraz, pe buze îmi zăcea bolnavă.

În chinuri pustii mi se îmbracă în fiecare dimineață timpul

În neguri reci îmi umblă sufletul oricare ar fi anotimpul

Se parfumează cu dorințe ce par că îl resuscitează

Își revine,…

- mulțimea vidă -

-- Bunicule, cum stai cu timpul liber?

-- Mai bine ca niciodată, nepoate! Sunt în concediu pe viață! De ce întrebi?

-- Mă ajuți să-mi fac temele la mate și fizică? Ne cere să vorbim despre "zero absolut", despre unitate, despre nulitate... Limbi străine, nu altceva!

-- O-hoo... Ai nimerit cum nu se putea mai bine, nepoate! Acum e vremea lui zero și a acoliților săi, nimicurile, nulitățile, vidul... Hai să-ți spun o poveste despre toate…

Purtând în bagaj pulbere de stele

Pașii te purtau prin visele mele

Pe Calea Lactee maci se scuturau

Rubiniul lor cerul îmbrăcau.

Balansoarul plânge, răcnind scârțâit

Femeia din mine nu a adormit

La priveghiul zilei Luna stă-n genunchi

Vântu-mi poartă glasul, unde te ascunzi?

Mi-e sufletul gol de tine de-aseară

Inima suspină în camera-i goală

Mângâi albul filei, apoi talpa dreaptă,

Schițe de trăiri încă te…

Mă-nfrupt din vocea ta cu lăcomie

Când la ureche îmi șoptește tandru

Suflarea ta de struguraș din vie

O trag în mine ca un copilandru.

Nu mă mai satur să te mai iubesc

Nu mă mai satur să mă las iubită

Mă bate-un gând să mă cadorisesc

Dar știu că trece clipa fericită.

Ambrozie și mosc îmi pun în sân

Cerșite-n miez de noapte de la iele

Când gândul tău mă bântuia nebun

Gonindu-mă să caut printre stele.

Ce…

- Utopia libertății, sau despre cum a fost băgată în cercetare libertatea de exprimare -

Fără prea multe ocolișuri și expresii alambicante, să recunoaștem direct: Libertatea, noțiunea de libertate este un cuvânt utopic. Nici în negura preistoriei, când omul era primitiv (tehnologic) și trăia în cete sau triburi nu a fost liber, obligat fiind să i se supună "șefului", hominidul cel mai "tare-n brand". Așa cum la scară universală nu există starea de repaus, în mod asemănător, la…

- Întâi de Prier, fără păcăleli -

Vi se pare o păcăleală de întâi aprilie? Ei, bine... "glumind poți spune orice, chiar și adevărul"

(Sigmund Freud)

Începe o nouă săptămână de prelucrat menta în habitatul albastru al viețuitoarelor încă arboricole, necoborâte de pe ramurile copacului pe care - marea majoritate - s-au cocoțat prin parvenitism. Și deoarece menta nu se freacă așa, la-ntâmplare, după cum vrea oricine, ci după un plan de activitate bine documentat și…