Mă latră câinii nopții, mamă!

Cu ochii răi mă mușcă de cuvinte

Alerg desculță, poteca e fierbinte,

Mi-s visele fărâme… și mi-e teamă,

Și luna râde-n cioburi căci mă simte...

Mă simte, mamă!

Și colții lor se țin de umbră, mamă!

O simt de carnea mea cum se desprinde

Alunecând din azi spre „a fost” cuminte,

Din baierele vieții se desgheamă...

Împiedicată ora mea se simte

Se simte, mamă!

Și mă…

Femeia cu degetele reci

de Gabriela Mimi Boroianu





autobuzul oprise în stație

să adune plecările

și să lase renunțările

să-și urmeze cursul firesc



dimineața zgribulită

își aduna frunzele

pe lângă colțurile străzilor

foșnind posacă



cerul

pisat în ciobulețe…

Octombrie

de Gabriela Mimi Boroianu

09.10.2020

Octombrie cu furiile-n afară,

Se vântură pe stradă-n jos, în sus,

Copacilor e hotărât să ceară

Tainul fruzelor-n ceas târziu de-apus...

Şi brumele îşi scutură pe iarbă -

Broboadă albă nopţilor pustii;

Cu vântu-i într-o veşnică gâlceavă

Din seară până-n zorii cruzi de zi...

Sinuos tristeţea ne cuprinde,

Se-mbibă orice simţământ de apă,

Ca din cămara plină cu…

În cerc

de Gabriela Mimi Boroianu

28.08.2020



Am o umbrelă roșie

ca primăvara din inima mea

De fiecare dată când o rotesc răsare soarele.



Mama zice că e magică

Dar mama nu mai e...

și iar am plecat fără ea.



Ochii tăi iubesc ploaia,

nu-ți amintești de ce.

Numai că ploaia, mă iubește pe mine.

Își întinde brațele umede

și mă cuprinde până la…

Stupefacție
de Gabriela Mimi Boroianu
18.08.2020

Cine ești de mă torci ca pe caier,
Trecându-mă iar și iar chinuit
Printre degete, sânge și vaier
Fir de patimă pe-un fus răsucit?!

Cine ești de mă fierbi ca pe apă
Sub un soare torid în deșert,
Ca iubirea sub piele să-ncapă
De patimă-apoi să te iert?!

Jertfă

de Gabriela Mimi Boroianu

26.07.2020

*

Cărămidă roșie de soare,

Unsă cu pământ cântat de nori,

Mă zidește zâmbet în cicoare

Pentru plânsul șoaptelor din zori

Şi mă-mbracă haină de vâltoare

Peste flacăra durută-a unei mori,

Când din doina blândă de răcoare

A rămas doar gura unei flori!

*

Cărămidă neagră de furtună,

Răsturnată-n şanţ tăiat de ploi,

Te ridică-n secerat de lună

Şi dezbracă arborii de…

Mai la sud de inima ta

de Gabriela Mimi Boroianu

13.06.2020

Din ce parte vrei să mi te-apropii?

Dinspre ieri sau, poate, dinspre nord,

De pe-aleea unde-s singuri plopii

Și-au făcut iubiri atac de cord?

Dinspre miazăzi sau dinspre vale?

Strada cu grădini de trandafiri

Unde bate, veșnic, vânt de jale

Și se frâng dorințele în miri...

Sau alegi poteca șerpuită

Ce coboară agale de pe deal,

În miros de tei, și-i…

Masa Tăcerii

Mândre lunițe

Albe căprițe

Roată-mi dădeau

Și se împietreau

În zorii sidefii

Fără a-mi vorbi...

Eu tăceam în mine

Înghițind suspine

Dumicând dureri

Zilele de ieri

Una câte una

Și-au cerut arvuna

Bucățele grele

Dorurile mele...

Singură doar una

Inima nebuna

Între ele sta

Și le îndemna

Ca o masă mare

La o sărbătoare

Să își ia tainul

Să-i verse…

Amurg de dor

*

Nu mi-ai cerut și nu mi-ai dat nimic,

Nici ca să plec dar nici să mai rămân,

O nebunie ca un loz în plic

Misterizând albeața unui sân...

*

Am fost ca două gânduri visătoare

Ce respirau pe-atunci la unison

Din care-a mai rămas o întâmplare -

O resemnare-n umbra unui zvon....

*

Pe-aceleași lungi idei alunecam

Două banchize într-un trist fiord;

Cuvinte agonizând a flori pe ram,

Poveşti care făceau…

Fata Morgana

Treceai ca o boare

prin diminețile mele

iar soarele răsărea

să-ți fie întâmpinare

și nu știam

dacă privesc cerul

sau ochii tăi

sau poate din ochii tăi

creștea zarea

și mă simțeam cel mai bogat om

când zâmbetul tău

aluneca deasupra pleoapelor mele

îmbătrânite de-atâta așteptare...

Și cafeaua era mai aromată

și păstra ceva din sărutul tău

ce poposise cândva pe buza…

Ca o rană deschisă

de Gabriela Mimi Boroianu

Sunt nopți când îți simt respirarea

gâdilându-mă sub piele

și degetele-ți dibace construind careuri

în care buzele tale joacă X și 0

cu visele mele...

Când te simt

alunecând în sângele meu

ca un surfer pe valuri

provocând vuitul inimii

să-ți rostească numele...

Sunt nopți când îmi rătăcești în vise

șoptind "prinde-mă, prinde-mă"

și mă trezesc brusc

cu…

Parfumul singurei iubiri

de Gabriela Mimi Boroianu

23.05.2018

*

Între coperți de suflet te ascund

Și te citesc cu-o sete viscerală,

De parcă-aș vrea în minte să-ți pătrund

Și să te-aduc ființă-n viața-mi goală.

*

Să-mpart cu tine o respirare nouă,

Senin ascuns în ochiul azuriu,

Să răspândești râzând, atunci când plouă,

Culoarea lui pe ceru-mi plumburiu.

*

Să-ți dăruiesc un necuprins albastru

Trecut prin coșul…

Acest blestem

de Gabriela Mimi Boroianu

10.05.2020

În țara libertăților furate

Chiar diavolii în alb s-au îmbrăcat!

Și mor creștini, cu aripile-n spate,

Din ele zborul fiind eviscerat...

Și dacă mor li-e moartea virusată,

Cei ce rămân de ei, buimaci rămân,

Căci rămas bun, să spună n-or să poată,

Fără hârtie dată de stăpân!

Iar clopotele bat a renunțare,

De rugăciuni biserici sun-a gol,

De iad revendicate sunt spitale,

La moarte…

se duc bătrânii noștri

de Gabriela Mimi Boroianu

se duc bătrânii noștri

spre alte zări murgii

iar urma lor rămâne în carnea noastră semn

cuvinte nerostite în lacrimi se îneacă

venind

venind grăbite

dar clipele-s târzii...

se duc bătrânii noștri

la rând ajungem noi

ne pârjolesc în suflet aducerile-aminte

căci fără ei deodată

rămânem triști și goi

și fără de povețe vom merge înainte...

se duc bătrânii noștri

ca…

Matematica sorții

de Gabriela Mimi Boroianu

18.04.2017

Ne luptăm amândoi pentru-aceeași iubire,

Pentru-același izvor dătător de viață,

Ce pământului dă sfânta lui nemurire

Și-aprinde să ardă sloiul rece de gheață.

Respirând jumătate, jumătate visând

Împărțim între noi gura dulce de aer,

Bucuria în zâmbet o purtăm și plângând,

Doru-n suflet ascundem între șoapte și vaer...

Dacă iei dimineața, amurgu-mi…

Sunt doar un val

Sunt val în apa vieții curgătoare...

M-arunc spre mal și mă trag înapoi,

Căci viața-i crudă și-i neîndurătoare

Când mă izbește-n malul cu nevoi.

Și-n colții de necazuri mă sfâșie,

Mă sparge-n mușcătura de amar,

Mă-mprăștie în stropi de apă vie

Ca să mă adune în valuri iar și iar...

Se-agață o rază-n coama-mi înspumată,

Că-i vreme bună încă mă mai mint,

Că mai există o plajă blestemată

Cu…

Înlănțuiți

de Gabriela Mimi Boroianu

22.06.2019

Îmbătrânim... copaci cu frunza rară

Într-o iubire veche-ncarcerați,

Cu rănile râzând la subțioară

Și ochii de nevoi încercănați.

Ce gânduri trece timpul printre noi...

Îngemănate ca într-un sărut

Timide-mbrățișări cu brațe moi

Din umeri resemnate au căzut.

Și iarăși vine seara, obosită

te-apleci peste-ntrebări și-ai vrea să știi,

Din câte grele-i viața rânduită

Și câte aripi…

Rămas bun

de Gabriela Mimi Boroianu

29.04.2019

Prin urbea noastră veche și beteagă

Cântând o doină-n frunza de salcâm

Aprilie cu zilele-n desagă

Își bate pașii triști pe caldarâm...

Și-au înflorit de rămas bun salcâmii

Cu bucuria altui început

În aluatul de gogoși al mumii

Copilăria toată mi-a-ncăput!

Ah, timpul, nemilosul ăsta gâde

Îmi paște amintirile prin nori...

De dincolo de dimineață…