amintiri temporale din faptul serii
Mă latră câinii nopții, mamă!
Cu ochii răi mă mușcă de cuvinte
Alerg desculță, poteca e fierbinte,
Mi-s visele fărâme… și mi-e teamă,
Și luna râde-n cioburi căci mă simte...
Mă simte, mamă!
Și colții lor se țin de umbră, mamă!
O simt de carnea mea cum se desprinde
Alunecând din azi spre „a fost” cuminte,
Din baierele vieții se desgheamă...
Împiedicată ora mea se simte
Se simte, mamă!
Și mă…
ContinuareAdăugat de Gabriela Mimi Boroianu la Februarie 19, 2021 la 12:01am — 7 Comentarii
Adăugat de Gabriela Mimi Boroianu la Februarie 9, 2021 la 7:00pm — 12 Comentarii
Femeia cu degetele reci
de Gabriela Mimi Boroianu
autobuzul oprise în stație
să adune plecările
și să lase renunțările
să-și urmeze cursul firesc
dimineața zgribulită
își aduna frunzele
pe lângă colțurile străzilor
foșnind posacă
cerul
pisat în ciobulețe…
Adăugat de Gabriela Mimi Boroianu la Februarie 9, 2021 la 6:30pm — 5 Comentarii
Adăugat de Gabriela Mimi Boroianu la Noiembrie 8, 2020 la 1:00am — 1 Comentariu
Octombrie
de Gabriela Mimi Boroianu
09.10.2020
Octombrie cu furiile-n afară,
Se vântură pe stradă-n jos, în sus,
Copacilor e hotărât să ceară
Tainul fruzelor-n ceas târziu de-apus...
Şi brumele îşi scutură pe iarbă -
Broboadă albă nopţilor pustii;
Cu vântu-i într-o veşnică gâlceavă
Din seară până-n zorii cruzi de zi...
Sinuos tristeţea ne cuprinde,
Se-mbibă orice simţământ de apă,
Ca din cămara plină cu…
Adăugat de Gabriela Mimi Boroianu la Octombrie 24, 2020 la 4:00pm — 7 Comentarii
În cerc
de Gabriela Mimi Boroianu
28.08.2020
Am o umbrelă roșie
ca primăvara din inima mea
De fiecare dată când o rotesc răsare soarele.
Mama zice că e magică
Dar mama nu mai e...
și iar am plecat fără ea.
Ochii tăi iubesc ploaia,
nu-ți amintești de ce.
Numai că ploaia, mă iubește pe mine.
Își întinde brațele umede
și mă cuprinde până la…
Adăugat de Gabriela Mimi Boroianu la August 28, 2020 la 8:43pm — 3 Comentarii
Stupefacție
de Gabriela Mimi Boroianu
18.08.2020
Cine ești de mă torci ca pe caier,
Trecându-mă iar și iar chinuit
Printre degete, sânge și vaier
Fir de patimă pe-un fus răsucit?!
Cine ești de mă fierbi ca pe apă
Sub un soare torid în deșert,
Ca iubirea sub piele să-ncapă
De patimă-apoi să te iert?!
Adăugat de Gabriela Mimi Boroianu la August 20, 2020 la 8:00pm — 4 Comentarii
Jertfă
de Gabriela Mimi Boroianu
26.07.2020
*
Cărămidă roșie de soare,
Unsă cu pământ cântat de nori,
Mă zidește zâmbet în cicoare
Pentru plânsul șoaptelor din zori
Şi mă-mbracă haină de vâltoare
Peste flacăra durută-a unei mori,
Când din doina blândă de răcoare
A rămas doar gura unei flori!
*
Cărămidă neagră de furtună,
Răsturnată-n şanţ tăiat de ploi,
Te ridică-n secerat de lună
Şi dezbracă arborii de…
Adăugat de Gabriela Mimi Boroianu la Iulie 30, 2020 la 2:30pm — 8 Comentarii
Mai la sud de inima ta
de Gabriela Mimi Boroianu
13.06.2020
Din ce parte vrei să mi te-apropii?
Dinspre ieri sau, poate, dinspre nord,
De pe-aleea unde-s singuri plopii
Și-au făcut iubiri atac de cord?
Dinspre miazăzi sau dinspre vale?
Strada cu grădini de trandafiri
Unde bate, veșnic, vânt de jale
Și se frâng dorințele în miri...
Sau alegi poteca șerpuită
Ce coboară agale de pe deal,
În miros de tei, și-i…
Adăugat de Gabriela Mimi Boroianu la Iunie 14, 2020 la 11:22am — 6 Comentarii
Masa Tăcerii
Mândre lunițe
Albe căprițe
Roată-mi dădeau
Și se împietreau
În zorii sidefii
Fără a-mi vorbi...
Eu tăceam în mine
Înghițind suspine
Dumicând dureri
Zilele de ieri
Una câte una
Și-au cerut arvuna
Bucățele grele
Dorurile mele...
Singură doar una
Inima nebuna
Între ele sta
Și le îndemna
Ca o masă mare
La o sărbătoare
Să își ia tainul
Să-i verse…
Adăugat de Gabriela Mimi Boroianu la Iunie 3, 2020 la 8:34pm — 4 Comentarii
Amurg de dor
*
Nu mi-ai cerut și nu mi-ai dat nimic,
Nici ca să plec dar nici să mai rămân,
O nebunie ca un loz în plic
Misterizând albeața unui sân...
*
Am fost ca două gânduri visătoare
Ce respirau pe-atunci la unison
Din care-a mai rămas o întâmplare -
O resemnare-n umbra unui zvon....
*
Pe-aceleași lungi idei alunecam
Două banchize într-un trist fiord;
Cuvinte agonizând a flori pe ram,
Poveşti care făceau…
Adăugat de Gabriela Mimi Boroianu la Mai 31, 2020 la 7:55pm — 3 Comentarii
Fata Morgana
Treceai ca o boare
prin diminețile mele
iar soarele răsărea
să-ți fie întâmpinare
și nu știam
dacă privesc cerul
sau ochii tăi
sau poate din ochii tăi
creștea zarea
și mă simțeam cel mai bogat om
când zâmbetul tău
aluneca deasupra pleoapelor mele
îmbătrânite de-atâta așteptare...
Și cafeaua era mai aromată
și păstra ceva din sărutul tău
ce poposise cândva pe buza…
Adăugat de Gabriela Mimi Boroianu la Mai 29, 2020 la 10:25am — 3 Comentarii
Ca o rană deschisă
de Gabriela Mimi Boroianu
Sunt nopți când îți simt respirarea
gâdilându-mă sub piele
și degetele-ți dibace construind careuri
în care buzele tale joacă X și 0
cu visele mele...
Când te simt
alunecând în sângele meu
ca un surfer pe valuri
provocând vuitul inimii
să-ți rostească numele...
Sunt nopți când îmi rătăcești în vise
șoptind "prinde-mă, prinde-mă"
și mă trezesc brusc
cu…
Adăugat de Gabriela Mimi Boroianu la Mai 28, 2020 la 9:54pm — 4 Comentarii
Parfumul singurei iubiri
de Gabriela Mimi Boroianu
23.05.2018
*
Între coperți de suflet te ascund
Și te citesc cu-o sete viscerală,
De parcă-aș vrea în minte să-ți pătrund
Și să te-aduc ființă-n viața-mi goală.
*
Să-mpart cu tine o respirare nouă,
Senin ascuns în ochiul azuriu,
Să răspândești râzând, atunci când plouă,
Culoarea lui pe ceru-mi plumburiu.
*
Să-ți dăruiesc un necuprins albastru
Trecut prin coșul…
Adăugat de Gabriela Mimi Boroianu la Mai 27, 2020 la 8:43pm — 6 Comentarii
Acest blestem
de Gabriela Mimi Boroianu
10.05.2020
În țara libertăților furate
Chiar diavolii în alb s-au îmbrăcat!
Și mor creștini, cu aripile-n spate,
Din ele zborul fiind eviscerat...
Și dacă mor li-e moartea virusată,
Cei ce rămân de ei, buimaci rămân,
Căci rămas bun, să spună n-or să poată,
Fără hârtie dată de stăpân!
Iar clopotele bat a renunțare,
De rugăciuni biserici sun-a gol,
De iad revendicate sunt spitale,
La moarte…
Adăugat de Gabriela Mimi Boroianu la Mai 14, 2020 la 7:48pm — 11 Comentarii
se duc bătrânii noștri
de Gabriela Mimi Boroianu
se duc bătrânii noștri
spre alte zări murgii
iar urma lor rămâne în carnea noastră semn
cuvinte nerostite în lacrimi se îneacă
venind
venind grăbite
dar clipele-s târzii...
se duc bătrânii noștri
la rând ajungem noi
ne pârjolesc în suflet aducerile-aminte
căci fără ei deodată
rămânem triști și goi
și fără de povețe vom merge înainte...
se duc bătrânii noștri
ca…
Adăugat de Gabriela Mimi Boroianu la Februarie 1, 2020 la 10:47pm — 3 Comentarii
Matematica sorții
de Gabriela Mimi Boroianu
18.04.2017
Ne luptăm amândoi pentru-aceeași iubire,
Pentru-același izvor dătător de viață,
Ce pământului dă sfânta lui nemurire
Și-aprinde să ardă sloiul rece de gheață.
Respirând jumătate, jumătate visând
Împărțim între noi gura dulce de aer,
Bucuria în zâmbet o purtăm și plângând,
Doru-n suflet ascundem între șoapte și vaer...
Dacă iei dimineața, amurgu-mi…
ContinuareAdăugat de Gabriela Mimi Boroianu la Decembrie 11, 2019 la 9:30pm — 2 Comentarii
Sunt doar un val
Sunt val în apa vieții curgătoare...
M-arunc spre mal și mă trag înapoi,
Căci viața-i crudă și-i neîndurătoare
Când mă izbește-n malul cu nevoi.
Și-n colții de necazuri mă sfâșie,
Mă sparge-n mușcătura de amar,
Mă-mprăștie în stropi de apă vie
Ca să mă adune în valuri iar și iar...
Se-agață o rază-n coama-mi înspumată,
Că-i vreme bună încă mă mai mint,
Că mai există o plajă blestemată
Cu…
Adăugat de Gabriela Mimi Boroianu la Decembrie 9, 2019 la 10:40pm — 7 Comentarii
Înlănțuiți
de Gabriela Mimi Boroianu
22.06.2019
Îmbătrânim... copaci cu frunza rară
Într-o iubire veche-ncarcerați,
Cu rănile râzând la subțioară
Și ochii de nevoi încercănați.
Ce gânduri trece timpul printre noi...
Îngemănate ca într-un sărut
Timide-mbrățișări cu brațe moi
Din umeri resemnate au căzut.
Și iarăși vine seara, obosită
te-apleci peste-ntrebări și-ai vrea să știi,
Din câte grele-i viața rânduită
Și câte aripi…
Adăugat de Gabriela Mimi Boroianu la Iunie 30, 2019 la 4:33pm — 1 Comentariu
Rămas bun
de Gabriela Mimi Boroianu
29.04.2019
Prin urbea noastră veche și beteagă
Cântând o doină-n frunza de salcâm
Aprilie cu zilele-n desagă
Își bate pașii triști pe caldarâm...
Și-au înflorit de rămas bun salcâmii
Cu bucuria altui început
În aluatul de gogoși al mumii
Copilăria toată mi-a-ncăput!
Ah, timpul, nemilosul ăsta gâde
Îmi paște amintirile prin nori...
De dincolo de dimineață…
Adăugat de Gabriela Mimi Boroianu la Mai 2, 2019 la 9:06pm — 7 Comentarii
2021
2020
2019
2018
2017
2016
2015
2014
© 2021 Created by Lenuş Lungu.
Oferit de
Embleme | Raportare eroare | Termeni de utilizare a serviciilor