Cronopedia ~ club de scriere literar-artistică

amintiri temporale din faptul serii

Zile de naştere

Zile de naştere sărbătorite astăzi

Zile de naştere sărbătorite mâine

Zadic ioana's Blog (64)

Nu există nemurire?

Lângă ziduri de cetate, 

peste pietre sfărâmate,

pe sub razele de lună, 

pe sub norii ce se-adună

stau doar eu și-mi ies din fire....

Nu există nemurire?

Peste iarbă sau zăpadă,

mai las gândul ca să cadă.

Totu-i vechi, dar se inundă

când lumina cade-n undă.

Am doar flori spălate-n rouă, 

strânse-n mâinile-amândouă.

căci visarea mi-e ca marea

și privirea mi-e ca…

Continuare

Adăugat de zadic ioana la Decembrie 16, 2018 la 4:19am — 6 Comentarii

Lumina-i lină, de îngeri plină

Lumina-i lină, de îngeri plină.
Aștept să curgă, aștept să vină
cu mântuire, în rai să țină
iubirea pură, fără de tină.
Lumina-i lină, de îngeri plină.
Inundă vale, izvor, colină,
inundă visuri... Dureri alină
iubirea pură, fără de tină.
Lumina-i lină, de îngeri plină.
Aștept Fecioara la piept să țină
un prunc ce-atinge,un prunc ce-alină...
Iubirea-i pură, fără de tină.

Adăugat de zadic ioana la Decembrie 9, 2018 la 4:25pm — 4 Comentarii

De mine visul s-a ascuns

De mine visul s-a ascuns

după perdeaua norilor,

în cupa dulce-a florilor

și-n negura de nepătruns.

La mine visul s-a ivit

din codrul des și-ntunecat,

din cântul ce l-am ascultat

din liniștea fără sfârșit.

La mine versul s-a făcut

cununi de spini, lumini, uitări,

fior, suspin și așteptări

într-un tărâm…

Continuare

Adăugat de zadic ioana la Decembrie 5, 2018 la 9:12pm — 6 Comentarii

Stau pe margine de țară

Gândul spre trecut îmi zboară

și începe să mă doară

liniștea dintre cuvinte, 

pâinile care sunt sfinte,

lacrimile ce-s vărsate

și trăirile uitate.

Stau pe-o margine de lume...

Are rele și-are bune,

are gust de drag de glie, 

gust de drag de Românie.

Stau pe-o margine de…

Continuare

Adăugat de zadic ioana la Decembrie 4, 2018 la 11:49am — 6 Comentarii

Nu mor caii...

Nu mor caii când vor câinii!...

zice-o vorbă din bătrâni.

Îmbucând din miezul pâinii

ținem lacrimile-n mâini

căci strămoșii ne lăsară

câmp întins, mare-nspumată,

vârf de munte, vânturi, fiară

și cântare fermecată.

Noi ne pierdem demnitatea

și lăsăm capul plecat

pentru fiecare vorbă

spusă de vreun împărat, 

pentru fiecare pală 

care vine din apus...

N-avem dragoste sau fală...

Nu-i iubim pe cei ce…

Continuare

Adăugat de zadic ioana la Noiembrie 17, 2018 la 10:27pm — 4 Comentarii

Lumea versurilor mele

Lumea versurilor mele

a ajuns până la stele,

a zburat până la nori

c-am părinții călători

printre visuri și suspine...

Părți din ei le am în mine.

Lumea versurilor mele

s-a umplut de zmei și iele,

căpcăuni, furtuni, ciulini,

ape tulburi și...lumini.

Lumea versurilor mele

are zori, copaci, mărgele,

are păsări călătoare,

zâmbet, primăvară, soare.

........................................

La taifas mai stau cu mine

de mi-e…

Continuare

Adăugat de zadic ioana la Noiembrie 10, 2018 la 8:54pm — 5 Comentarii

Zidul visului

Când zidul visului se sparse

și cântul a pătruns prin el

au mai trecut trei clipe arse

căci mi-am făcut din ele țel.

În zidul visului pătrunse

o clipă doar din infinit,

și pala vântului se-ascunse

într-un album fără sfârșit.

În zidul visului uitarea

s-a cuibărit, dar n-a rămas.

Am stins un foc, dar parcă marea

m-a mângâiat... Mai fac un pas.

Și zidul visurilor mele

m-a îngrădit, căci nu mai pot

să mă înalț azi către stele

și…

Continuare

Adăugat de zadic ioana la Noiembrie 3, 2018 la 8:34pm — 6 Comentarii

Prag cu prag

Ieri am mai trecut un prag,
fericirea mă-nconjoară,
dar când văd că timpul zboară
mi-e din ce în ce mai drag
Ieri am mai făcut un pas
pe cărarea ce-are zile...
N-are pietre, n-are pile,
nu știu câtă a rămas.
Ieri cărbunii s-au încins....
M-am trezit în altă clipă
și-am zis timpului, în pripă,
că aș vrea să-l văd învins..

Adăugat de zadic ioana la Octombrie 25, 2018 la 11:14am — 11 Comentarii

Cântecul anotimpurilor

Primăvara cântă din vioară

și trezește lumea fremătând.

Vântul suflă, păsările zboară,

eu mă zbat ninsoarea lepădând.

Vara a trecut pe nesimțite,

a adus lumină și culori,

a-mbrăcat pădurile-nverzite

cu lumină, cântece și flori.

Toamna ruginie, mai șireată, 

înroșește frunza-n cânt de nai,

iar câmpia, încă fermecată,

se îmbracă-n mărăcini și-n scai.

Iarna vine iarăși pe…

Continuare

Adăugat de zadic ioana la Octombrie 15, 2018 la 9:54pm — 3 Comentarii

Când visele te scot din hău

Când visele te-aruncă-n hău

tu să-ți dai seama că suspinul

ce se-nfrățește cu pelinul

n-atrage flori! Atrage rău.

Când visele te urcă-n rai

tu să te-ndrepți spre veșnicie,

căci faptele-ți vor fi solie

de pui iubire-n tot ce ai.

Când visele te scot din hău

și te ghidează spre dreptate

să te-nveșmânți în…

Continuare

Adăugat de zadic ioana la Octombrie 2, 2018 la 11:01pm — 3 Comentarii

Pacea din suflet

Nu găsești pacea din suflet

dacă stai la colț de stradă

și îți etalezi averea

ca vecinul să ți-o vadă.

Nici dacă te crezi vreun rege

peste tot și peste toate

nu e nimeni să-ți dezlege

drumul către libertate.

Sufletul capătă tihnă

doar atunci când înțelegi

că-n iubire și în ură

drumul clipei poți să legi.

Eu doresc să am în lume

doar atât cât mi-este scris,

nu mă…

Continuare

Adăugat de zadic ioana la Septembrie 22, 2018 la 11:30am — 4 Comentarii

S-au dus zilele de vară

S-au dus zilele de vară, 
altele vin pe furiș
ascunzând în luminiș 
a copacilor povară.
Toamna-ncepe să mă doară... 
Stă pitită-ntr-un tufiș,
dar se pune curmeziș 
frunza cu sclipiri de ceară.
S-au dus zilele de vară... 
Norii-s triști, soarele-i pal
și pe coama unui deal
sunt doar eu ...și gându-mi zboară.

Adăugat de zadic ioana la Septembrie 15, 2018 la 9:31pm — 6 Comentarii

Drumul meu spre fericire

Când drumul meu spre fericire

este prea scurt sau prea pietros

văd clipele... O ispitire

mă împresoară dureros.

Când drumul meu spre fericire

are doar gropi și e pustiu

îmi amintesc acea trăire

care mă face să mai scriu.

Când drumul meu spre fericire

trece pe lângă vise noi

mă bântuie acea iubire

ce nu-i în unu, ci în doi.

E drumul meu spre fericire.

Nu se-alterează! Nu s-a…

Continuare

Adăugat de zadic ioana la Septembrie 9, 2018 la 6:11pm — 6 Comentarii

Tremură codrul

Tremură codrul țării mele

căci suflă vântul neiubirii

peste locașul care-odată

a fost de pază nemuriri.

Tremură codrul țării mele

și plânge cu lacrimi de foc

că nu ne-am îndreptat spre stele, 

că nu ne-am prins cu toții-n joc.

Tremură codrul țării mele…

Suntem săraci și oropsiți.

avem Ilene, zmei și iele,

avem și oameni necăjiți.

Tremură codrul țării mele

și plânge cu lacrimi de foc.

Nu ne unim în vremuri…

Continuare

Adăugat de zadic ioana la Septembrie 6, 2018 la 9:30pm — 3 Comentarii

Noi ne-am dat cu stângu-n dreptul

Noi ne-am dat cu stângu-n dreptul

căci putea să fie bine

dar ne dezgolirăm pieptul 

pentru-n blid și pentru-o pâine.

Stând la margini de imperii

ne-nchinarăm ca netoții

când la unul, când la altul

și ne jefuiră hoții.

Stând la margini de imperii

ne-am corcit valori, trăiri,

dar speranța învierii

o găsim în amintiri.

Bunii noștri se luptară

să ne fie nouă bine,

dar cu…

Continuare

Adăugat de zadic ioana la Septembrie 2, 2018 la 4:14pm — 6 Comentarii

Stau la fereastră

Stau la fereastră și privesc spre cer

o lună cu sclipiri de giuvaer

ce mă încântă cu lumina sa,

dar fericire nu îmi poate da.

Stau la fereastră și privesc în zori

câmpul de jad, multicolore flori,

flăcări din soare, norii diafani,

gânduri pierdute pe cărări de ani.

Stau la fereastră... Codrul fremătând

îmi dă iubire, vis găsit. Nu-l…

Continuare

Adăugat de zadic ioana la August 26, 2018 la 2:16pm — 6 Comentarii

Iubirea nu are avantaje materiale

Când o să mergem toți pe dealuri sau hotare

și-o să ne dormim somnul n-o să avem valoare

prin banii de la bancă, sau prin mașini ori casă

ci o să ne cosească o babă cu o coasă.

De ce e mare fala și de ce doar palate

contează și-ți iau ochii? Noi n-avem libertate.

Ne îmbuibăm ...și bunuri acumulăm cu droaia.

De adormim pe coastă, averea noastră-i ploaia.

Păcatele, greșeala și ura ni-s prieteni,

dar,…

Continuare

Adăugat de zadic ioana la August 16, 2018 la 3:04pm — 4 Comentarii

Nu știu să mulțumesc

Trecut-au ani, de-a valma, peste mine

și florile mi-au împânzit grădina.

Pe cer pictat cu licărit de stele

văzut-am cum se naște-ncet lumina.

Trecut-au ani, de-a valma, peste mine

și grâul mi s-a copt în lan de aur,

pădurea mi-a-nverzit și-n zori mi-e bine

căci văd natura, prețios tezaur.

Trecut-au ani, de-a valma, peste mine

și gândul s-a-mpărțit, căci jumătate

mă poartă-n sfere fără de suspine...

Doar o…

Continuare

Adăugat de zadic ioana la August 11, 2018 la 9:29pm — 3 Comentarii

Lumea sufletului meu

Lumea sufletului meu 

are flori și curcubeu, 

are vânt, are vâlcea, 

are tot ce-i bun în ea.

Lumea sufletului meu 

are plâns, are și greu,

are visul călător, 

are aripi, are zbor.

Lumea sufletului meu 

are demon, are zeu,

are ploaie și…

Continuare

Adăugat de zadic ioana la August 11, 2018 la 12:18am — 3 Comentarii

Ne ducem în vis

Ne ducem în noapte cu visul spre stele,

spre cer luminat doar cu raze de lună,

spre apa cea mare, spre flori, spre smicele,

spre gândul curat ce-mpletit-a cunună.

Ne ducem în noapte cu visul spre norul

în care putea-vom citi necuprinsul,

spre marea ce-aduce trăirea și dorul,

spre fapta ce-ascunde în zori paradisul.

Ne ducem în noapte cu visul spre cântul

ce vara-l îngână o mierlă dibace,

spre…

Continuare

Adăugat de zadic ioana la August 7, 2018 la 9:50pm — 4 Comentarii

© 2018   Created by Lenuş Lungu.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor

Live Support