În umbra nopții

[CIOBOTARIU MARIA]

 

În umbra nopții

 

 

Suspină vântul în umbra nopții

Nu-l știe nimeni când el poartă a visurilor urme

Și plânge adesea când soarele apune.

 

Zădarnic încerc să te alung cu o privire,

Același gând mă duce, prin cântec de iubire

Mereu te scriu în versuri și te caut în dor.

 

Mi-e teamă să nu te pierd în lumina zorilor.

Cuvintele aleargă în tainică chemare

Să fiu doar eu cu tine, sub liniștea neatinsă.

 

Azi privesc, când apari și dispari...

Să-mi dezlegi cuvintele uitării din lacrimi și tristeți.

Las ochii mei să vadă cărarea depărtării.

[CIOBOTARIU MARIA]

Cu prețuire, mulțumesc!

[Pop Dorina]

Am citit cu drag.