amintiri temporale din faptul serii
Mereu te regăsesc în cuvintele
pe care timpul
a încercat să le șteargă
au rămas încremenite
la margine de suflet
numai cântecul
străbate orizonturi
mă trezesc în fiecare dimineață
odată cu răsăritul de soare
care aruncă raze
spre necunoscut
tulburând amintirile
ce prevestesc nemurirea
precum fulgii albaștri
căzuți peste zăpezi albe
în pădurea în care primăvara
vine devreme
undeva la răscruce de vânturi
merg pe drumul meu,
zâmbesc să mă auzi
prin adierile vântului
întind mâinile și regăsesc zorii
din urma plecării tale
nu înțeleg de ce răsăritul de soare
se termină înaintea apusului...
Imaginea foto, sursa: internet!
Adaugă un comentariu
Vă mulțumesc mult, pentru popas și comentarii!
Versuri minunate!
Și eu... „te regăsesc”, dragă Maria, mereu și mereu în poeme frumoase și sensibile. Am citit cu emoții-n privire și-n gând.
© 2021 Created by Lenuş Lungu.
Oferit de
Embleme | Raportare eroare | Termeni de utilizare a serviciilor
Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al Cronopedia ~ club de scriere literar-artistică !
Alătură-te reţelei Cronopedia ~ club de scriere literar-artistică