stare de spirit... secunda...

[Vladimir Nichita]

 mă îmbrac cu secunda agățată de timp 
 pană când dispare, apoi cu alta o schimb -
 mă filozofez cu conecții de stare acută 
 ca să stau plută... ca să stau plută, plută... 
 
 mă încalț cu secunda pantof, doar un plus 
 că să am imagine de mers... îndeajuns -
 altă secundă pantof, urmează la rând 
 pas după pas, ce mă poartă, purtând... 
 
 mă înfricoșez cu secunda de ceolofan 
 transparentă urmare, fară un plan -
 gânduri, înșirate pe o stare tăcută de chin 
 apoi alte secunde ce vin, secunde ce vin... 
 
 mă spânzur de secunda frânghie, plictisit 
 ca să pretind că sunt un „mort” închipuit -
 nu îmi pasă de de a mea unică fantezie 
 metaforele sunt permise... de scriu poezie... 
 
 mă îmbrac cu secunda agățată de timp 
 că să săr din anotimp în anotimp -
 joc cărti și am în mană doar patru  
 și trișez viața... fiind inculpatu'... 
 
 mă trezesc din visul ăsta sofisticat 
 fără să înțeleg ce s-a-ntâmplat -
 mă filozofez cu conecții de stare acută 
 ca să stau plută... că să stau plută, plută..

Vladimir Nichita / Australia.
17/02/2020 
  

[Adrian Scriminț]

M-a bucurat popasul. La mulți ani și la cât mai multă inspirație!

[Lenuş Lungu]

Superbe versuri...Felicitări!

[Vladimir Nichita]

Mulțumesc pentru apeciere și admirație,, Maria !

[Vladimir Nichita]

Mulțumesc pentru aprerciere, Ștefane !

[CIOBOTARIU MARIA]

Cu aceeași admirație!