Cronopedia ~ club de scriere literar-artistică

amintiri temporale din faptul serii

Zile de naştere

Zile de naştere sărbătorite astăzi

Zile de naştere sărbătorite mâine

            Mulţi arbori rămăseseră verzi la sfârşitul lunii  noiembrie-începutul lunii decembrie  Arţarii îngălbeniseră. Le căzuseră aproape toate frunzele ca un covor auriu gros pe care eu păşeam încet.Copacii străjuiau liniştitor de o parte şi de alta a bulevardului principal care mă ducea la Gara Saint Lazare.

             Pomii ruginii în curţile interioare ale imobilelor, mulţi molizi de un verde ireal, mici sau mari infirmau prin verdele lor până şi toamna. Străzile interioare fuseseră pavate cu piatră cubică în modele colorate-jocuri de alb şi cafeniu roşcat.

             Fiind apropiate sărbătorile Crăciunului, seara se aprindeau lampioane cu lumini albastre şi foetajul argintiu. Luminau strălucitor candelabrele cu lumânări ornamentale, pâlpâiau intens arborii imenşi argintii, care de care mai poetic.

Mă încărcam cu atmosfera străzilor pariziene, magazinelor, podurilor peste Sena, respiram viaţa atât de preţioasă.                  Simţeam palpitând până şi clădirile cochete pe care le depăşeam. Am ajuns seara la Gara de Nord. Magazinele mă fascinau cu vitrinele lor multicolore cu decoruri superbe, mai ales cele cu urşi polari, cu veveriţe sau ursuleţi. Iarna, deşi dorită, nu da semne de zăpadă.Urmăream pomii pictaţi în alb, verde sau auriu, brăduleţii încărcaţi din plin cu globuri colorate în roşu şi argintiu.Totul era pregătit delicat, minuţios, cu câteva săptămâni înainte de «Nöel»:intrările în magazine, străzile şi palatele somptuoase.

            Lumea era mereu zâmbitoare, în cafenele sau restaurante, în magazine, pe stradă. Parisul este doar  simbolul  oraşului romantic, al iubirii…

            Priveam atent la familiile cu copii care se exprimau exuberant în preajma vitrinelor. Urmăreau cu chiote de bucurie imaginile în mişcare. In vitrine mişcările fiecărui personaj din zecile de ansambluri superbe, gândite ca un montaj de poveste, aduceau cu ele o ambianţă sonoră, veselă, de teatru de păpuşi, de « muppets show».

            Urmărisem cu puţin înainte la TV5 un reportaj superb despre modul în care erau finalizate vitrinele marilor magazine din Paris în preajma sărbătorilor.Directorul de imagine, un anume Frederic Lourou cuplase personal firele subţiri, transparente, unul singur mai gros. Erau firele de acţionare a unor mecanisme complicate care mişcau păpuşile artizanale, peste doi kilometri de fire acţionate computerizat.

Într-un atelier imens erau confecţionate păpuşi ingenioase în pas cu moda de la Paris care dă tonul în toată lumea.                     Erau aleşi ochi cât mai expresivi pentru aceste păpuşi. Observam atent materialele, mai ales modelele deosebit de sugestive prin coloritul şi ineditul lor pe care le reîntâlneam acum în vitrine.

              Magazinele mari ale Parisului sunt foarte aproape de Gara de Nord, de Operă, Catedrala Notre Dame, toate situate în centru. Nicăieri în lume nu poţi întâlni o diversitare mai mare de vestimentaţii.Mă încântau rochiile, coafurile, pălăriile, eşarfele femeilor venite din insule. Erau realizate din materiale de o vioiciune a culorilor care imitau vegetaţia paradisiacă. Limbile diferite răzbăteau din mai toate direcţiile. Mă gândeam să schiţez atunci un mic studiu de personaje,de porturi, de lingvistică.

              Acum mă deplasam  din nou către Galeriile: « Havre », « Prada », » Printemps » dar şi către marele magazin « La Fayette ».Câteva sute de metri de bulevard cu mari magazine, începând cu zona Havre–Caumartin erau acoperite cu un plafon imens de lumini predominant aurii.Urmăream încântat numeroasele reflectoare poziţionate la marginea şi în interiorul fiecărei vitrine, inclusiv pe bordură. Fiecare vitrină reprezenta o adevărată operă de artă.

             Artişti ambulanţi: clovni, saltimbanci,flaşnetari,modelatori de baloane personalizate mai ales ca animale îşi executau rolul în faţa magazinelor care atrăgeau cât mai mult copii şi părinţi să cumpere.În vitrine puteai vedea imagini sugestive cu ursuleţi îmbrăcaţi în costume de ski, traversând, gesticulând din funiculare, orchestre vesele de animale îmbrăcate care mai de care mai trăznit, prezentând dinamic: bijuterii, pantofi, genţi şi câte şi mai câte.

Manechinele erau şi ele animate.Unele aveau o atitudine provocatoare, erau aşezate pe maşini de ultimă generaţie; altele erau urcate  direct pe mesele festive încărcate cu torturi supraetajate cu fructe.Urmau apoi multe, foarte multe orhidee unite în  buchete imense, globuri mari rotative decupate, înăuntrul cărora se găseau creaturi hazlii venite din desenele animate.

Mai interesant mi se părea să intru înăuntrul magazinelor.Asta am şi făcut.Prima oară am descins în magazinul« La Fayette».Şi noi avem la Bucureşti un magazin minunat care îi poartă numele,dar departe de mărimea acestuia.

             Ajuns în holul central, am văzut cu uimire un brad imens, înalt  cât 7 etaje. La etajul patru se încinsese o horă rapidă de marionete.Erau animale care de care mai amuzante, stilizate în alb-negru. Am urcat la acest etaj să admir ansamblul interiorului magazinului.

             Toate aceste fiinţe bizare se ţineau de mână într-o adevărată solidaritate la care ne invitau şi pe noi oamenii să participăm. Priveam cu interes cu ce se îndeletnicescǒ:o mare diversitate de ocupaţii utile, constructive. Numeroase alte fiinţe coborâte din fantastic locuiau în căsuţe de vis, unele în câte un mic palat.

             Bradul era poziţionat sub cupola imensă a magazinului împodobită cu vitralii cu teme laice, de mare rafinament. În vârful pomului aniversar, încărcat cu orhidee mari şi roz se afla în mod surprinzător o pasăre imensă albă care părea a fi o pupăză…

             Mă aşteptam să fie o stea, aşa cum este normal pentru evenimentul fericit din viaţa noastră, a tuturor-Crăciunul. Dar, iată că acum încercam să îmi imaginez un porumbel alb, simbol al Duhului Sfânt.

             Mai văzusem păsări albe în vitrinele exterioare ale câtorva magazine, alături de,diferite maşinării ale timpului, ceasuri complicate, simbolizând trecerea vieţii omului dată de Dumnezeu. Majoritatea magazinelor păstrau tradiţia cu steaua din vârful brazilor.

             Un glob mare pământesc,transparent,colorat se rotea permanent.Te întâmpina din holul principal al magazinului purtându-te cu gândul la planeta pe care o locuim şi diversitatea raselor umane. Era înconjurat de maşinării sofisticate de tipul unor orologii vechi care anunţau apropiata venire a Noului An.

              Toate etajele aveau balcoanele ca la Opera Mare. O operă supradimensionată era transpusă la o scară de două ori mai mare, cu şapte rânduri de balcoane, adevărate bijuterii imense forjate din metal auriu cu modele de epocă.

              Sus, pe balcon ajungeai la un covor verde sintetic de sute de metri pătraţi. Se vedea panorama Parisului asemănătoare celei din Tour Eiffel. Urmăream din nou imaginea clădirii maiestuoase a Operei. Anul trecut văzusem pe un ecran gigant poziţionat imediat în faţa Operei un spectacol grandios cu "Tosca" de Puccini.

Spectacolele de operă fac în ultimul timp subiectul unor filme pe marile ecrane, jucate de mari interpreţi, într-o montare extraordinară. Văzusem unele dintre aceste filme la cinematograful din cartierul La Defense.

             Vestitul Champs Ellysées se afla în straie de sărbătoare, pornind de la Arcul de Triumf până în Place de la Concorde. Era brăzdat de maşini- majoritatea de lux care păreau trasoare luminoase când străbăteau cu rapiditate străzile. 

              Visător, m-am lăsat în voia jocurilor orbitoare de lumini,  amplificate prin reflexia în oglindă a unui întreg bulevard cu oameni cu tot.Sute de cercuri aflate în mişcare îşi schimbau extraordinar culorile şi direcţiile în zona « Four Seasons « dar şi cea a altor Hoteluri mari precum «Mariotte».

               Priveam limuzinele imense negre postate în faţa acestor hoteluri.M-am îndreptat apoi către « Roata Mare » din Place de la Concorde. Acolo, Napoleon a postat Obeliscul adus cu vapoarele din Orient şi l-a asamblat în acest loc bucată cu bucată.

              Am trecut pe lângă caruselele foarte luminoase asemănătoare celor din Bucureşti. M-am deplasat pe lângă nenumăratele bazaruri care începeau imediat după terminarea zonei de lux.

               Foarte multe produse artizanale erau ca şi la noi vândute de sărbători cu o semnificaţie precisă legată de apropierea Crăciunului. Se vindeau şi produse alimentare tradiţionale din diverse zone din Franţa.

                Am încercat să rezist valului de oameni care străbăteau străzile. Pentru că se făcea prea târziu iar fluxul de oameni era mare, deja obositor, am luat primul metrou şi m-am întors acasă cu un zâmbet fericit ….

Bibliografie 

1. Mircea Florin Caracaş, «Nopți pariziene», Capitolul 4, editura ePublishers, 2017.

Vizualizări: 19

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al Cronopedia ~ club de scriere literar-artistică !

Alătură-te reţelei Cronopedia ~ club de scriere literar-artistică


ACTIV
Comentariu publicat de CARACAS MIRCEA FLORIN pe Noiembrie 30, 2020 la 9:39pm

Multumesc din inima drag prieten Mihai Stefan Arsene. Alaltaieri a dat drumul si la magazinele mari precum La Fayette si Printemps de care vorbesc pe larg mai sus.

A fost cu aplauze a zeci si zeci de comercianti  dar si ale publicului care a luat cu asalt etajele magazinului si terasa acestuia .


ACTIV
Comentariu publicat de CARACAS MIRCEA FLORIN pe Noiembrie 30, 2020 la 11:20am

Sambata aceasta a fost dat drumul la magazine, in preajma sarbatorilor la Paris orasul luminilor  

Mi-am permis sa public acest material editat acum trei ani pentru bucuria cititorilor Cronopedia 

© 2021   Created by Lenuş Lungu.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor

-->