Țara mea frumoasă!...

Nicio stea n-are să fie azi pe harta lumii
Și nici raze strălucindă din corola lunii,
Precum Țara mea frumoasă, dulce luminat,
Din Moldova-n Capitală ori până-n Banat.

Mai bogată decât tine, Românie dragă;
N-am să văd de-aș colinda lumea asta-ntreagă,
De la mare spre Carpați te întinzi mănoasă
Și din piscurile-nalte mi te-arăți frumoasă.

Locuiești pe nestemate și privești spre soare,
Iar din munți ne dai trăirea - apa din izvoare.
Sus pe ei crescut-ai brazii duși până la cer
Care vii rămân pe vreme, caldă sau pe ger.

Nopțile cad peste tine și își fac beteală
Lăsând zilele senine: Țară ideală!
De oriunde te-aș privi ești precum o floare
În grădina vieții mele plină de culoare.

De mă duc până la Lugoj sau la Bia Sprie;
Atributele culorii: Tu ești Românie!
Ori de merg la Făgăraș sau înspre Galați
Eu în tine văd românii ca pe scumpii frați.

De pornesc până la Giurgiu ori până la Iași
Îți văd urma-nsângerată din ai sorții pași,
Iar de plec de la Constanța pân’ la Timișoara
Îți văd brațele întinse către toată țara.

Văd unirea ta cea sfântă, glorie măreață,
În românii ce te-nalță-n orice dimineață!
Din Craiova pân’ la Sighet văd cum urc spre ceruri
Mulțumind că sunt român în atâtea feluri!

Pironesc idei aprinse și privesc în zare;
Altă floare nu mai văd plină de candoare,
Tu rămâi să îți glorifici sufletu-ți curat,
Noi în glia ta vom sta; timp nemăsurat.

Cerasela Jerlăianu

Vizualizări: 80

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al Cronopedia ~ club de scriere literar-artistică !

Alătură-te reţelei Cronopedia ~ club de scriere literar-artistică


ACTIV
Comentariu publicat de Jerlăianu Manuela Cerasela pe Decembrie 15, 2017 la 6:29am

Vă răspund cu aceeași sinceritate că trăiesc în  aceeași țară care are contrastele ei, lăsând slova poeziei să grăiască pentru mine.

 

 

O liberă farsă

 

 

E dreptul la viață o liberă farsă,

E joacă în minți amețite cu fum

Când inima lumii se-arată ca arsă

În cușca cu lei deschisă pe drum.

 

E viața o farsă cu drepturi de viață

Pe-o soartă croită din vagi libertăți,

Dar moartea prin vene se-arată la față

Cu glasul ce mâine se-aude-n cetăți.

 

Că țara se-mbracă-n veșmânt de mirare

Și trâmbiță colo-n bătaia de vânt,

Cu haina de plumb se vâră-n visare

Croindu-și dreptatea la miez de cuvânt.

 

Rămâne-va-n legea trăirii să scrie

Toți scribii frumoși, deștepți și cuminți;

Că moare pământul acesta din glie

Vândut ca Isus pe treizeci de-arginți.

 

Că-n noi neputința rămâne eternă

Apoi se coboară lăsând moșteniri

Dar burgul mai ieri lăsase în bernă

Iluzia mare a preasfintei uniri.


ACTIV
Comentariu publicat de Jerlăianu Manuela Cerasela pe Decembrie 15, 2017 la 6:25am

Mulțumesc pentru lectură, dar și pentru sinceritatea cu care vorbiți !


ACTIV
Comentariu publicat de Pop Dorina pe Decembrie 12, 2017 la 10:08am

O poezie patriotică reușită. Țara aceasta „frumoasă” despre care vorbiți trece nepăsătoare însă peste prezentul zbuciumat. Poate de aici i se trage... eleganța.

Am citit cu drag. Felicitări!

© 2021   Created by Lenuş Lungu.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor

-->