Cronopedia ~ club de scriere literar-artistică

amintiri temporale din faptul serii

Zile de naştere

Zile de naştere sărbătorite mâine

Călătorii geodezice, Germania - germanii din Ungaria și din România (VII.4)

            Călătorii geodezice, Germania - germanii din Ungaria și din România (VII.4)

 

            (postarea precedentă)

 

            Unde ne sunt germanii?

 

            Moto:

„Epitaful meu:

Aici zace B, românul

Din regatul unguresc,

Fost profesor de Germană

La liceul franţuzesc.”

epitaf epigramatic de Valentin Bude din Antologia epigramei româneşti, 2007 

 

 

Scriind eu despre germanii din România, am început cu ungurii, dar nu întâmplător. Așadar, am scris că am avut și am mulți prieteni unguri, oameni minunați. Dar unii din aceeași etnie trec de bunele maniere! Și oare sunt maghiari „curați” sau maghiarizați? Că însuși marele poet romantic maghiar Sándor Petőfi, erou al Revoluției de la 1848 din Ungaria și Transilvania, avea ca tată pe Stevan Petrović, meșter măcelar de origine sârbă, iar ca mamă pe Maria Hrúz, de origine slovacă! Și a ieșit un geniu! Maghiar!

În replică la mișcările și manifestările rasiste maghiare, la ambasada română din Budapesta, din ianuarie 2018, și care vor mai avea loc în anul sărbătoririi marei uniri, credem noi,  dar și la motivele scăderii numărului de etnici germani în decursul istoriei, este bine să ne punem unele întrebări, despre maghiarizare, despre genocid în Europa și mai ales despre starea „minorităților” majoritare înainte de 1900, în spațiul administrat de Pesta (Offen).

 

  1. Evoluția maghiarizării de la eliberarea Panoniei de sub turci de către austrieci

 

Iată evoluția maghiarizării, strict după date ungurești în teritoriile administrate de Budapesta:

 

        In 1715 în actuala metropolă Budapesta, pe atunci Offen, erau recenzați 55,6% germani și doar 19,4% unguri și maghiarizați (cam 25% erau slavii si românii), ca în 1891 să mai rămână doar 23,7% germani, în timp ce ungurii și maghiarizații să atingă aproape 46,1%!

Să vedem și ce era prin Transilvania! Între 1880 si 1890 structura etnică a municipiului Deva a evoluat astfel: ungurii și maghiarizaţii au crescut cu 293,9%, românii au crescut cu 21,2% iar germanii au scăzut cu 67,7%!

  1. Branau (Fünfkirchen) – un Kosovo pe dos

 

Lucrurile stau la fel de rău si in Suabia Turceasca (districtul Branau), germanii reprezentau până în 1910 - 90% din populatia districtului (112.297 germani, restul 19.659 ungurii si maghiarizatii), ca in 1914 să nu mai fie nici o școală populară germană, adică întreținută de comunitate, nu de stat! Erau efectele legii scolare a șogorului Albert Appony!

Fostul Branau sau Fünfkirchen (cinci biserici) lângă Pecs

În 1920, după statisticile maghiare, mai rămăseseră în toată Ungaria 551.624 germani, ca în 1930 să mai fie 478.630 germani. În timpul Mariei Tereza, numărul ungurilor și maghiarizaților în Câmpia Panonică era atât de mic, încât nici nu putea fi vorba de colonizarea lor în Banat sau în Transilvania – cum deplângeau istoricii unguri; remarca este din 1940 și aparține lui Hans Walter Ruhrig, ca un răspuns la reproșurile ungare adresate Austriei. Așa s-a ajuns, istoric, la maghiarizarea forțată a majoritarilor germani, români si slavi din bazinul Dunării până în centrul României. In Panonia trebuie amintit că maghiarizarea a fost totală. Și mai are loc și acum pentru cei care își stabilesc domiciliul în Ungaria... Se traduc numele în draci...

 

3.Unde e granița etnică românească la vest?

 

Pentru teza de doctorat „Câmpia Tisei”. Ştefan Manciulea a depus o muncă stăruitoare timp de 15 ani. Se prezenta în faţa comisiei de la Universitatea din Bucureşti, anual, cu comunicări privind teza de doctorat. Pentru documentare a străbătut pe jos, întreaga zonă a graniţei de vest a României de la Ceremuş la Orşova. În localităţile din stânga Tisei, cerceta şi studia arhive şi biblioteci, pentru strângerea materialului documentar arheologic, istoric şi statistic referitor la trecutul neamului românesc din Câmpia Tisei.

Deznaţionalizarea şi maghiarizarea elementului românesc din zona de vest a vetrei romanilor, mai ales în secolul al XIX-lea şi până la l Decembrie 1918, a fost o principală preocupare a cercetărilor tânărului doctorand, cercetări care s-au concretizat în diferite lucrări ştiinţifice, unele păstrate, altele au fost distruse după anul 1948 de comunişti.

Aceste cercetări i-au adus aprecieri unanime. În acest sens, într-o notiţă apărută în publicaţia „Unirea” Nr. 22 din 31 mai 1930 – despre Adunarea generală a societăţii de geografie - “... în 23 Mai s-a ţinut la Bucureşti sub prezidiul d-lui general C. Coandă ... Adunarea generală a Societăţii Regale de Geografie. În afară de chestiunile curente de ordin administrativ, membrii acestei adunări au putut asculta şi două conferinţe deosebit de interesante, dintre care una a preotului Ştefan Manciulea, harnicul profesor de la Blaj, care a vorbit despre „Elementul Românesc la graniţele de apus ale ţării” – Studiul pr. Ş. Manciulea este un răspuns documentat, la propaganda ungurească care a încercat să convingă Europa, că România, n-ar avea nici un drept istoric asupra părţilor apusene ale ţării.”

  1. Unde sunt svabii din Suabia Turcească?

 

 Pe harta de mai sus, dată de prietenii de la US military intelligence in format  electronic, Branau era capitala micului land Suabia Turcească. În cartea „Naționalismul rasial unguresc – Documente“ (Dr. Johann Weidlein Schondorf , Germania, 1961) partea a II-a „Războiul de exterminare a germanilor din Ungaria“, autorul citează articolul lui Gyulla Illyes (n.n. - poet, prozator) – „Ancheta despre Șvabi“ din ziarul „Nyugat“ (1933): „Transdanubia se află în pericol, toată lumea știe asta aici (în Branau). . . Ce se întâmplă dacă Transdanubia, intr-o zi, se separă de Ungaria? Poate mica bucată care rămâne între Dunăre şi Tisa să mai rămână maghiară? Va avea dreptul de a exista, va fi în valoare, pentru a obţine acest lucru între naţiuni?

Separarea regiunii Keil (n.n. - Suabiei turcești) este o mare pierdere. Se pune piciorul pe râul Drava şi se răzbate in acest fel până în fața Pestei, realizând jumătate din calea de a avea graniţa cu districtul Weisseburg (n.n. - district la est de lacul Balaton). ... Împotriva ciumei nu trebuie să ne temem, pentru că acest oraş (n.n. Branau capitala Suabiei Turcești, oraș german, încă nemaghiarizat complet in 1933) a fost, probabil, capitala ţării (n.n. - Suabiei Turcești), dar niciodată a poporului ... ". Temerile acestui scriitor maghiar sunt grăitoare prin ele însele și nu mai trebuie comentate.

Și ca să ne mai distrăm, știți ceva de orașul geamăn  Braunau am Inn și cine s-a născut aici? Braunau am Inn este un mic oraș în Austria, în Innviertel (zona râului Inn) al Austriei Superioare (Oberösterreich), provincia nord-vestică a Austriei. În istoria sa a fost condus de diferite popoare, printre care și de bavarezi înainte de 1779 și din nou între 1809 și 1816. În acest oraș, pe strada Salzburger Vorstadt, la numărul 15, s-a născut Adolf Hitler, la 20 aprilie, 1889.

Orașul geamăn Braunau din Austria, locul nașterii lui Hitler, dușmanul etniei evreilor

 

Pentru cunoscătorii limbii lui Merkel iată un fragment din originalul documentului, în germană:

 
„Vernichtungskampf gegen das ungarlandische Deutschtum

        Die Schwaben-Enquete in der Zeitschrift ,,Nyugat," Jg. 1933 Gyula lllyés,1 Pusztulús (Untergang)

Transdanubien befindet sich in ausserster Gefahr, das weiss hier (in der Branau) jedermann . . . Was geschieht, wenn Transdanubien eines Tages von Ungarn abgesplittert wird? Kann jenes kleine Stuck, das zwischen Donau und Theiss vielleicht noch erhalten bleibt, noch madjarisch bleiben? Wird das eine Daseinsberechtigung haben, wird es der Muehe wert sein, dieses in der Reihe der Nationen zu erhalten? Der spaltende Keil2 ist grossartig wirksam. Er stemmt seinen Fuss an die Drau und dringt auf diese Weise nach Pest vor, die Haelfte des Weges hat er bereits zurueckgelegt und ist schon an der Grenze des Komitats Weissenburg. Unterwegs wird er von harten, lebenskraeftigen deutschen Inselchen erwartet sie lockern vor ihm den Boden auf. Vor Pest muss ,er sich nicht fuerchten, denn diese Stadt war vielleicht die Hauptstadt des Landes, niemals aber die des Volkes ... '" 



5. Răspandirea românilor la finele secolului al XIX-lea și la începutul secolului al XX-lea 

 

Pentru harta de mai jos s-au luat in considerare hărțile lui Kiepert (Berlin 1882), G.Weigand (Leipzig 1890), G. Vâlsan (1911), Maier (Munchen,1918), Alexis Nour (Moldova 1915) si Sabin Manuila (1930). 

 

Distribuția etniilor în România și în zonele vecine

 

Dar să repostăm și harta pe care sunt trecute etniile, din documentele Tratatului de la Trianon...

Document al Tratatului de la Trianon

Și ca să vedeți că totul se știa de către marile puteri la începutul secolului al XX-lea, să îndrăznim să mai adăugăm o hartă, de astă dată făcută de britanici, în 1917. Că doar avem prieteni și pe acolo. Că, vorba lui Călinescu - „sufletul meu are nevoie de sufletul celorlalți și toți trăim în lume”!

Hartă britanică din 1917 a teritoriului cu populație românească

În rest, ochii pe ei! Vom trăi și vom vedea!

 

(continuare)

 

Constantin NIŢU

http://webdidacticanova.blogspot.ro/

http://geo.unibuc.ro/cv_nitu_c.html

 nitu.constantin@yahoo.com

constantin.nitu@g.unibuc.ro

 

 

 

Vizualizări: 199

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al Cronopedia ~ club de scriere literar-artistică !

Alătură-te reţelei Cronopedia ~ club de scriere literar-artistică

© 2018   Created by Lenuş Lungu.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor

Live Support