Zile de naştere

Zile de naştere sărbătorite astăzi

Descoperire în Arhiva Națională de Filme


                         Descoperire remarcabilă făcută în Arhiva Naţională de Filme

 

Moto  „cam lung” (o poezie):

Lui Eminescu (Alexandru Vlahuță)

 

Tot mai citesc măiastra-ți carte,
Deși ți-o știu pe dinafară:
Parcă urmând șirul de slove,
Ce-a tale gânduri sămănară,

Mă duc tot mai afund cu mintea
În lumile de frumuseți,
Ce-au izvorât, eterni luceferi,
Din noaptea tristei tale vieți...

Și te-nțeleg, te simt aproape:
Cu-aceeași suferință-n față,
Cu ochii gânditori și galeși,
Sătul de trudnica-ți viață.

A, nu mă mir că ți se dete
O zodie atât de tristă,
Că, zbuciumat de-atâtea patimi,
Râvnești pe cei ce nu există,

Și că potop de negre gânduri
Se strâng și ți se zbat sub frunte:
Pe veci întunecații nouri
Sunt frații vârfului de munte!

O, dacă geniul, ce scoase,
Ca din adâncul unei mări,
Din fundul inimii zdrobite,
Comoara asta de cântări,

Nu te-ar fi ars zvâcnindu-ți tâmpla
De flăcările năbușite,
Ce-ți luminau ale gândirii
Împărății nețărmurite,

Și de-ar fi fost lăsat prin lume
Să treci ca orice om de rând,
Ce lesne-ai fi pus frâu durerii
Și răzvrătitului tău gând!

Și cât de fără de păsare
Ai fi privit atunci la toate
Mizeriile-n cari lumea
Ursită-i pururea să-noate!

Dar ți-a fost dat să fii deasupra
Acestor inimi seci și strimte.
Și tu să-nduri toată durerea
Pe care lumea n-o mai simte.

Să plângi tu plânsul tuturora...
Din zbuciumul eternei lupte.
Să smulgi fulgerătoare versuri,
Bucăți din inima ta rupte...

S-aprinzi în bolta vremii aștri
Din zborul tristului tău gând...
Văpaie!... Ce-o să-i pese lumii
Că tu te mistui luminând?

 

 

 

Un  documentar filmat în urmă cu 100 de ani despre viaţa lui Mihai Eminescu  şi a celor mai apropiaţi oameni din existenţa poetului, Veronica Micle şi Ion Creangă, a fost găsit întâmplător.   Filmul este realizat de Octav Minar, pseudonimul literar al lui Octav  Popovici (1886 - 1967), unul dintre primii şi cei mai importanţi cercetători ai vieţii lui Mihai Eminescu. Filmările au fost făcute pe  parcursul anului 1914 în principal în judeţele Botoşani, Neamţ şi Iaşi,  dar documentarul conţine şi imagini filmate în Italia şi Egipt.
   Filmul dedicat poetului şi prietenilor săi a fost intitulat  „Eminescu, Veronica, Creangă" şi a avut premiera pe 15 ianuarie 1915, cu  ocazia împlinirii a 65 de ani de naşterea lui Eminescu, în sala Ateneului Român. Cercetătorul Miron
 Manega a fost cel care a semnalat existenţa acesui  documtar.
 Reţin atenţia imagini autentice, filmate la începutul veacului  trecut, ce pot fi considerate adevărate documente istorice,  înfăţişând meleagurile natale ale Poetului, diferite fotografii inedite (inclusiv o controversată poză a Poetului, împreună cu tatăl său), Casa lui Aron Pumnul din Cernăuţi (unde a locuit Eminescu), imagini ale Iaşului, precum şi câteva clădiri pe unde paşii acestuia au poposit (Biblioteca Centrală, “Bolta Rece”, localul “Trei Sarmale” etc), rudele acestuia (Arhimandritul Ioachim Iuraşcu), Mormântul lui Eminescu de la Cimitirul  Bellu, busturile lui Eminescu de la Dumbrăveni, Botoşani,  din faţa  Ateneului, fotografiile Veronicăi Micle, Teiul lui  Eminescu, Grădina Copou, Mânăstirea Văratec, Mormântul Veronicăi Micle, rudele în viaţă ale lui Creangă.
 Filmul este unul dintre cele mai elocvente documente  cinematografice  păstrate în întregime şi prima încercare de a ilustra, cu mijloacele specifice celei de-a şaptea arte creaţia eminesciană.
 Vizionare plăcută!
https://www.youtube.com/watch?v=E11iUMY7tKo
 Profesorul

Vizualizări: 187

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al Cronopedia ~ club de scriere literar-artistică !

Alătură-te reţelei Cronopedia ~ club de scriere literar-artistică

Comentariu publicat de Mihail Toma pe Octombrie 18, 2016 la 11:48am

Am mai scos și eu o perlă de-asta:

”Era așa de cald afară că și mortu' avea febră!”

Am fost de-am luat ”gâturi” la motani. Într-un colț de vitrină frigorifică am văzut o tavă: ”pastramă de capră”. Brusc au început să-mi curgă balele. Când am văzut prețul secrețiile s-au temperat 

Vânzătoarea:

- Ca de obicei Domnu' inginer?

- Daaaa, mă exprim preocupat, tot cu ochii în colțul ăla de vitrină.

Cântărește fata...

- Mai doriți ceva? Ouă? Că n-ați mai luat de trei zile...

- Neee! Bagă din pastrama aia, că nu mai pot! Da' nu mă scoate la faliment.

Nu de alta da' am un molan de nohan care tocmai ce s-a oprit din fiert și plânge după companie.

Comentariu publicat de Nitu Constantin pe Octombrie 17, 2016 la 3:24pm

Basarabia ne-a fost luată de prin 1812, apoi în mod repetat! Ardelenii ne zic bucureștenilor „mitici”! Dar le place să se miticească pe aici! Cioloș e ardelean, Johannis e ardelean, Kovesi idem,  mulți alții! Bucureștii sunt al doilea oraș din lume ca număr de unguri, după Budapesta! Suntem noi pașnici și prietenoși! Noi la un pahar bun de vin, de Murfatlar, de Cotnari, de Huși, de Drăgășani, de segarcea, de Miniș și de oriunde ar mai fi ne împrietenim imediat! Sau la o palincă sau horincă sau pur și simplu țuică! Supraviețuim oricărui regim! dar să nu fie țuică oltenească! Deoarece atunci când olteanul s-a lăudat ardeleanului că are și mnealui palincă, atunci când i-a răspuns că are 38 de grade, ardeleanul i-a zis „da-păi aia nu-i pălincă, e febră!” Sănătate și noroc! Că e vremea mustului care se cam preface-n vin!

Comentariu publicat de Mihail Toma pe Octombrie 17, 2016 la 2:53pm

Vezi ce-i curios? Mi-a dansat mintea... Noi niciodată n-am fost ”haliți” pe de-antregul... Mă gândeam la Germania tăiată-n două, Polonia sfârtecată, Grecia, Georgia, Filanda... m-am plictisit.

Doar ce-au trecut pe-aici.

O fi alt aer? Apa o fi având alt gust?

În Ardeal le priește dar când vin încoace, spre Tara Românească și Moldova... se usucă și cad 

Comentariu publicat de Mihail Toma pe Octombrie 17, 2016 la 2:41pm

Comentariu publicat de Nitu Constantin pe Octombrie 17, 2016 la 2:30pm

Este de remarcat și realitatea istorică! Ăștia am fost! Evoluție!

Comentariu publicat de Nitu Constantin pe Octombrie 17, 2016 la 2:27pm

Corect! Orice documentar este de propagandă! Propagă un concept, o ideie!

PROPAGÁNDĂ, propagande, s. f. Acțiune desfășurată sistematic în vederea răspândirii unei doctrine politice, religioase etc., a unor teorii, opinii, pentru a le face cunoscute și acceptate, pentru a câștiga adepți. – Din fr. propagande.Sursa: DEX '09 (2009) |

Comentariu publicat de Mihail Toma pe Octombrie 17, 2016 la 1:49pm

Am văzut filmul. Pare a fi unul de propagandă. Nu știu în ce context a fost folosit atunci și chiar nu mai importă. I

Interesante sunt imaginile. Jalea sumbră a războiului transpare, o simți palpabilă deși nevăzută.

© 2017   Created by Lenuş Lungu.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor

Live Support