Cronopedia ~ club de scriere literar-artistică

amintiri temporale din faptul serii

Dacă din fiecare lacrimă ar înflori o floare,
Şi pe întuneric s-ar auzi o caldă sărutare.
Din atingerea toamnei cu gust de gutui,
Mă ei de mână şi-mi spui mai stai, rămâi.

Frigul mă îndeamnă, mai pune o haină!
De ploaia ce vine să nu ai nici o teamă.
Simt aerul rece ce vine dinspre munţi,
Mă încălzesc atunci când tu mă săruţi.

Peste tot bruma este acum o povară,
Greierii solemni ascund bine o chitară.
A uitat ceva important cred, e toamnă,
Iubirea noastră se pregăteşte de iarnă.

Lumina dispare, se ascunde după frunze,
O prind mâine când gândurile sunt treze.
Privesc cum se schimbă lumea mereu,
Scriu pentru tine câteva rânduri doar eu.

Simt cum toamna vine în picurat de ploi,
Albul crizantemelor îl culegem doar noi.
Rânduieli mai vechi, covoare aşterne ruginite,
Tu eşti anotimpul din rândurile adesea citite.

E toamnă, e frig, îmi aduc adesea aminte,
Cum mă îmbrăţişai zâmbind atât de cuminte.
Sub frunzele aşternute, se ascunde un dar,
Privirea ta iubite mă încarcă cu al iubirii har.

Zile calde, zile reci , zile, vara este departe,
Toamna se-ncarcă cu multe fructe colorate.
Noaptea se odihneşte într-un car cu vise,
Poemele de iubire de toamnă sunt scrise.

Mă învăluie un vânt rece, răscoleşte o carte,
În grădină sunt multe flori și petale uscate,
Bat vânturi reci, prin crengi pleşuve, colorate,
Nu opresc în loc, un gând trece spre noapte.

Şterg o lacrimă când toamna trandafirii mor,
De mirosul lor mi se face întotdeauna dor.
Am gândul trist într-un regret tainic al verii,
Mă cuibăresc în braţele tale la venirea serii.

Sunt liniştită, simt mirosul toamnei cald în ibric,
A început să plouă, mi se face cam frig un pic.
Soarele se ascunde după perdele îngălbenite,
Aşezi în album o frunză aurie pentru mine iubite.

Paşii ne poartă pe drumurile toamnei ştiute,
Cu ploi care plâng după gânduri departe.
Pictează toamna multe evantaie cărămizii
Noi ascultăm un vals până în orele târzii.

E toamnă,simt cum mă răsfaţă o blândă rază,
Ploaie e rece, friguroasă, sunt acum trează.
Din lacrimile noastre au înflorit multe flori,

Cade o frunză ,mâine ne trezim iar în zori.

Sunt o femeie, într-o toamnă eram copilă,
Şi atunci de florile mele îmi era tare milă.
Mi-ai dăruit un vis într-un octombrie frumos,
E toamna noastră, tu eşti aşa de bucuros.

A rămas numai o umbrelă pierdută undeva,
Printr-un parc o găseşti acum altcineva.
Acum printre frunze, temeri de iarna ce vine,
Nu-mi pasă de nimic, toamna voi fi cu tine.

Câteva frunze rămase, ascunse pe ramuri,
Simt că ţie frig, chiar începi şi tu să tremuri.
Toamna ne ocroteşte, ne mângâie tăcută,
Culori, arome, toamna e frumos împodobită.

 

 

 

 

 

Vizualizări: 65

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al Cronopedia ~ club de scriere literar-artistică !

Alătură-te reţelei Cronopedia ~ club de scriere literar-artistică

© 2020   Created by Lenuş Lungu.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor

--> /********* ********/